Ce este chirurgia digestivă?
Chirurgia Gastrică și Colorectală tratează problemele benigne ale pacienților, precum herniile hiatale, boala de reflux gastroesofagian, ulcerele gastrice trenante (când vorbim despre stomac), diverticuloza sigmoidiană, cu sechelele bolii diverticulare, complicațiile boliilor inflamatorii digestive (boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică – RCUH) sau patologia ano-rectală (fistule, abcese, fisuri) (când vorbim despre intestinul gros). Totodată, chirurgia digestivă oncologică este cea care se poate adresa problemelor tumorale ale tractului digestiv (cancerelor gastrice, colice, colo-rectale sau rectale).
De obicei, chirurgia digestivă benignă, se efectuează prin metode minim-invazive (laparoscopice sau robotice) sau poate implica intervenții chirurgicale deschise și poate include proceduri precum cura herniei hiatale, fundoplicaturile gastrice, rezecțiile segmentare colice sau rectale și a diverselor procedee adaptate patologiei perianorectale. Beneficiile chirurgiei pentru patologia digestivă benignă variază și acestea trebuie adaptate conform deciziilor comune cu medicul gastroenterolog, și pot include ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor cronice sau malignizarea și îmbunătățirea calității vieții.
Citește mai mult
Chirurgia digestivă oncologică tratează, pe de altă parte, patologia malignă apărută la nivelul stomacului sau a intestinelor. Această patologie cuprinde: cancerele stomacului și a duodenului, cancerele intestinului gros (colonului – oricare localizare și a rectului). În funcție de stadiul tumoral și de localizarea tumorii primare, chirurgia oncologică digestivă, se poate efectua prin metode minim-invazive laparoscopice sau robotice (în special pentru cancerele de colon drept, stâng, sigmoidian și rect), însă este indicat de multe ori a fi efectuată prin abord chirurgical clasic (deschis), în cazul cancerelor digestive avansate sau metastatice la nivelul ficatului, pentru a oferi un control local al bolii mai bun și a preveni reapariția cancerului. De cele mai multe ori, indiferent de metoda de abordare chirurgicală, intervențiile chirurgicale digestive oncologice, cuprind: rezecțiile gastrice radicale/ gastrectomiile radicale, colectomiile drepte/stângi, rezecțiile recto-sigmoidiene/rectale sau rezecțiile abdomino-perineale; citoreducțiile tumorale asociate sau nu tehnicilor de chimioterapie intraperitoneală (pentru cancerele digestive avansate, care au o histologie abordabilă).
Sunt aici să discutăm despre beneficiile și riscurile fiecărei proceduri și să găsim cea mai bună opțiune pentru tine.
Ai nevoie de un medic primar în Chirurgie Generală?
Ce este chirurgia colorectală și ce tipuri de tumori tratează?
Chirurgia oncologică colorectală tratează cancerele (tumorile maligne) ale colonului (pe întreaga sa lungime) și ale rectului (partea de final a intestinului gros), totodată chirurgia oncologica tratează și cancerele canalului anal (rare).
Simptome cancer gastric
- scădere în greutate
- transpirații, palpitații, amețeală (asociate cu pierderea cronică de sânge din tumoră, respectiv cu sindromul anemic)
- scaune închise la culoare/negre (melenă)
- vărsături în „zaț de cafea” (hematemeză)
- senzația de evacuare slabă a stomacului/senzația de prea plin
- grețuri, vărsături cu conținut alimentar nedigerat
- dificultatea de a înghiți alimente solide, dar nu si lichide
- respirație urât mirositoare
- dureri în partea superioară a abdomenului
- adenopatie (nodul) în partea laterală stângă a gâtului
- creșterea în volum a abdomenului (datorită acumulării de lichid – ascită)
Simptome cancer colorectal
Pentru cancerele colonului drept enumerăm cele mai frecvente simptome:
- scădere în greutate
- transpirații nocturne
- scaune închise la culoare
- dureri în partea dreaptă a abdomenului
- senzația de balonare
Pentru cancerele colonului stâng enumerăm cele mai frecvente simptome:
- constipație alternând cu diaree
- sânge proaspăt în scaun (fie de culoare închisă, fie de culoare roșie deschisă)
- sângerări în afara scaunului
- senzația de balonare
- scădere în greutate
- dureri în partea stângă a abdomenului
Pentru cancerele rectale enumerăm cele mai frecvente simptome:
- constipație alternând cu diaree
- scaune subțiri („în creion”)
- sînge proaspăt în scaun sau în afara scaunului
- mucus pe scaun sau care pătează lenjeria
- senzația de evacuare slabă după scaun
- falsa senzație de a merge la toaletă pentru a face scaun
Ce este chirurgia digestivă?
Chirurgia digestivă gastrică și colorectală tratează problemele benigne ale pacienților, precum herniile hiatale, boala de reflux gastroesofagian, ulcerele gastrice trenante (când vorbim despre stomac), diverticuloza sigmoidiană, cu sechelele bolii diverticulare, complicațiile boliilor inflamatorii digestive (boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică – RCUH) sau patologia ano-rectală (fistule, abcese, fisuri) (când vorbim despre intestinul gros). Totodată, chirurgia digestivă oncologică este cea care se poate adresa problemelor tumorale ale tractului digestiv (cancerelor gastrice, colice, colo-rectale sau rectale).
De obicei, chirurgia digestivă benignă, se efectuează prin metode minim-invazive (laparoscopice sau robotice) sau poate implica intervenții chirurgicale deschise și poate include proceduri precum cura herniei hiatale, fundoplicaturile gastrice, rezecțiile segmentare colice sau rectale și a diverselor procedee adaptate patologiei perianorectale. Beneficiile chirurgiei pentru patologia digestivă benignă variază și acestea trebuie adaptate conform deciziilor comune cu medicul gastroenterolog, și pot include ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor cronice sau malignizarea și îmbunătățirea calității vieții.
Citește mai mult
Chirurgia digestivă oncologică tratează, pe de altă parte, patologia malignă apărută la nivelul stomacului sau a intestinelor. Această patologie cuprinde: cancerele stomacului și a duodenului, cancerele intestinului gros (colonului – oricare localizare și a rectului). În funcție de stadiul tumoral și de localizarea tumorii primare, chirurgia oncologică digestivă, se poate efectua prin metode minim-invazive laparoscopice sau robotice (în special pentru cancerele de colon drept, stâng, sigmoidian și rect), însă este indicat de multe ori a fi efectuată prin abord chirurgical clasic (deschis), în cazul cancerelor digestive avansate sau metastatice la nivelul ficatului, pentru a oferi un control local al bolii mai bun și a preveni reapariția cancerului.
De cele mai multe ori, indiferent de metoda de abordare chirurgicală, intervențiile chirurgicale digestive oncologice, cuprind: rezecțiile gastrice radicale/ gastrectomiile radicale, colectomiile drepte/stângi, rezecțiile recto-sigmoidiene/rectale sau rezecțiile abdomino-perineale; citoreducțiile tumorale asociate sau nu tehnicilor de chimioterapie intraperitoneală (pentru cancerele digestive avansate, care au o histologie abordabilă).
Sunt aici să discutăm despre beneficiile și riscurile fiecărei proceduri și să găsim cea mai bună opțiune pentru tine.
Ai nevoie de un medic primar în Chirurgie Generală?
Ce este chirurgia colorectală și ce tipuri de tumori tratează?
Chirurgia oncologică colorectală tratează cancerele (tumorile maligne) ale colonului (pe întreaga sa lungime) și ale rectului (partea de final a intestinului gros), totodată chirurgia oncologica tratează și cancerele canalului anal (rare).
Citește mai mult
Simptome cancer gastric
- scădere în greutate
- transpirații, palpitații, amețeală (asociate cu pierderea cronică de sânge din tumoră, respectiv cu sindromul anemic)
- scaune închise la culoare/negre (melenă)
- vărsături în „zaț de cafea” (hematemeză)
- senzația de evacuare slabă a stomacului/senzația de prea plin
- grețuri, vărsături cu conținut alimentar nedigerat
- dificultatea de a înghiți alimente solide, dar nu si lichide
- respirație urât mirositoare
- dureri în partea superioară a abdomenului
- adenopatie (nodul) în partea laterală stângă a gâtului
- creșterea în volum a abdomenului (datorită acumulării de lichid – ascită)
Simptome cancer colorectal
Pentru cancerele colonului drept enumerăm cele mai frecvente simptome:
- scădere în greutate
- transpirații nocturne
- scaune închise la culoare
- dureri în partea dreaptă a abdomenului
- senzația de balonare
Pentru cancerele colonului stâng enumerăm cele mai frecvente simptome:
- constipație alternând cu diaree
- sânge proaspăt în scaun (fie de culoare închisă, fie de culoare roșie deschisă)
- sângerări în afara scaunului
- senzația de balonare
- scădere în greutate
- dureri în partea stângă a abdomenului
Pentru cancerele rectale enumerăm cele mai frecvente simptome:
- constipație alternând cu diaree
- scaune subțiri („în creion”)
- sînge proaspăt în scaun sau în afara scaunului
- mucus pe scaun sau care pătează lenjeria
- senzația de evacuare slabă după scaun
- falsa senzație de a merge la toaletă pentru a face scaun
Tipuri de intervenții:
Ca medic primar în chirurgie oncologică, cu dedicare înspre patologia digestivă, sunt dedicat să ofer cele mai bune opțiuni de tratament individualizat pentru pacienții mei, bazate pe cele mai recente cercetări si tehnologii inovatoare, implicit și cele mai bune calitativ materiale utilizate în chirurgia modernă a patologiei benigne și maligne digestive. În această secțiune, vom detalia unele dintre tipurile de intervenții chirurgicale pe care le oferim, incluzând:
A
Pentru patologia digestivă benignă:
- Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) sau deschisă a herniilor hiatale cu sau fără patologie de reflux gastroesofagian: hiatorafiile și hiatoplastiile minim-invazive, asociate cu fundoplicaturile adaptate
- Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) sau deschisă a tumorilor gastrice sau colorectale benigne
- Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) sau deschisă a complicațiilor bolilor inflamatorii intestinale
- Chirurgia deschisă sau minim-invazivă a patologiei peri-ano-rectale: incizie – drenaj abcese perianale, inserția setonului ischemiant/non-ischemiant al fistulei perianale, procedeul LIFT sau VAFT pentru fistulele perianale, cura chirurgicală a hemoroizilor interni (Milligan Morgan), cura chirurgicală a prolapsului (Longo)
- Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) a prolapsurilor genitale: promontofixațiile și sacro-colpopromontofixațiile anterioare/posterioare/combinate
B
Pentru patologia digestivă malignă
- Chirurgia radicală clasică a cancerului gastric: Rezecțiile/Gastrectomiile radicale deschise/robotice cu limfadenectomie D1/2 asociată
- Chirurgia radicală minim-invazivă sau clasică a cancerului colic: colectomiile radicale (drepte/stângi/lărgite).
- Chirurgia cancerului rectal: abordul laparoscopic sau robotic în cadrul stadializării cancerului digestiv avansat, precum și în chirurgia radicală a acestuia: rezecțiile rectale, amputațiile de rect sau citoreducțiile tumorale optimale, asociind sau nu diferitele protocoale de chimioterapie intraperitoneală hipertermică (HIPEC).
- Chirurgia metastazelor peritoneale de origine digestivă: În majoritatea cazurilor, aceste tipuri de intervenții se realizeaza prin abord chirurgical clasic (deschis), în special cazurilor de recidivă a cancerului digestiv de etiologie seroasă și deseori se asociază cu un protocol de HIPEC.
- Chirurgia cancerelor digestive și pelvine avansate: Exenterațiile pelvine sunt o opțiune pentru pacienții cu cancere digestive sau pelvine avansate sau recidivate și pot fi singura opțiune de tratament curativ.
Procesul de intervenție:
Cum se desfășoară o operație în sfera chirurgicală digestivă?
În funcție de tipul de intervenție și de patologia care stă la baza indicației intervenției chirurgicale, procesul poate arăta diferit, dar în general aceștia sunt pașii prin care va trece fiecare pacient:
01
Consultația preoperatorie:
Înainte de intervenția chirurgicală, pacientul va avea o întâlnire cu medicul său pentru a discuta despre procedură și pentru a-i răspunde la orice întrebări. De asemenea, medicul va efectua un examen fizic general abdominal și ecografic și poate recomanda anumite analize de laborator (markeri, status nutrțional, metabolic și al oligoelementelor) sau investigații imagistice (tomografie computerizată și investigație cu rezonanță magnetică, eco-endoscopie sau PET-CT) pentru a se asigura că pacientul este în cea mai bună formă și moment oportun pentru efectuarea intervenției chirurgicale. Se discută despre opțiunile chirurgicale și despre calea de abord preferată. Este și momentul în care vom începe să pregătim intervenția chirurgicală, prin câteva gesturi de preabilitare (nutrițională, renunțarea la fumat, scăderea în greutate etc).
02
Pregătirea preoperatorie în cadrul internării propriu-zise:
În dimineata sau în pre-ziua intervenției, te vei interna in spital, unde este posibil ca anumite analize de sânge să iți fie recoltate (în cazul în care acestea nu au fost efectuate anterior internării). Medicul anestezist te va intervieva și îți va aloca riscul anestezic, luând împreună cu acesta, de comun acord, decizia pentru tipul de anestezie potrivit cazului tău. Este posibil ca pentru anumite intervenții mai complexe, să fie necesară pregătirea mecanică a intestinului gros, fie prin clisme, fie prin administrarea de soluții purgative. Totodată, aproape în toate situațiile, vei fi supusă unor spălături vaginale cu soluții antiseptice, pentru a reduce încărcătura bacteriană vaginală (în cazul în care te numeri printre pacientele noastre). Dacă totul decurge favorabil, vei efectua un duș cu dezinfectant corporal, îți vei schimba vestimentația, cu una specifica blocului operator și vei primi medicație care să pregătească corpul pentru durere, respectiv care să prevină greața și vărsătura. În blocul operator, înainte de intervenție, vei fi pregătit pentru operație prin administrarea de medicamente pentru a-ți ușura durerea și pentru a-ți induce somnul și relaxarea musculară.
03
Intervenția chirurgicală:
Vei fi adormit cu anestezie generală pentru intervențiile chirurgicale laparoscopice/robotice sau clasice complexe. Se vor folosi incizii mici (5-10 mm) și adaptate conformației fiecărui tip de intervenție în parte, în cazul intervențiilor laparoscopice sau robotice. În cazul intervențiilor clasice, deschise, aceste incizii pot fi între 3 și 30 de cm, în funcție de patologia de bază și complexitatea cazului
04
Recuperarea:
După intervenție, vei fi mutat în salonul de recuperare-reanimare pentru a-ți reveni din anestezie. Foarte rar vei avea plasat unul sau două drenaje, ce au ca rol îndepărtarea potențialelor sângerări locale și a limfei. Înainte de externare, de obicei, unul sau ambele dintre drenaje va fi îndepărtat, iar apoi vei primi instrucțiuni pentru a-ți monitoriza semnele vitale și pentru a te recupera în mod corespunzător acasă. Perioada de recuperare poate varia în funcție de procedura chirurgicală și de starea de sănătate. Este important să urmezi instrucțiunile medicului și să te odihnești suficient pentru a te simți bine cât mai curând posibil. Vei fi instruit cum să monitorizezi debitul drenajului restant, la momentul externării din spital (în special în cazul intervențiilor pentru cancerelele digestive, asociate cu proceduri de limfadenectomie pelvină). Totodata, în vederea recuperării rapide, ți se vor recomanda câteva exerciții fizice și de drenaj al membrelor inferioare, prin efectuarea de masaj local și eventual purtarea unui corset abdominal. Totodată, orice intervenție efectuată pentru cancere abdominale, va fi asociată la domiciliu cu injectarea subcutanată de medicație anticoagulantă, pentru un interval de 21 de zile, pentru a reduce riscul formării de cheaguri la nivelul membrelor inferioare.
05
Îngrijirea postoperatorie:
După ce vei fi externat, vei fi programat pentru o întâlnire de urmărire cu medicul tău pentru a te asigura că te recuperează bine și pentru a discuta orice îngrijiri sau recomandări suplimentare de care ai nevoie.
Riscuri și complicații asociate cu chirurgia digestivă.
Ca medic specialist în chirurgia digestivă, este important să informez pacienții despre riscurile și complicațiile asociate cu diferitele proceduri chirurgicale.
Este important să înțelegi că orice intervenție chirurgicală prezintă anumite riscuri și complicații. Unele dintre acestea pot fi minore, cum ar fi dureri la locul inciziei sau o perioadă de recuperare mai lungă, în timp ce altele pot fi mai grave, cum ar fi sângerări sau infecții.
Cu toate acestea, riscurile și complicațiile asociate cu chirurgia digestivă sunt foarte rare, iar majoritatea pacienților se recuperează complet fără probleme.
Există anumite complicații specifice care ar putea apărea în urma unei intervenții chirurgicale digestive, indiferent de modul de abord chirurgical. Unele dintre acestea ar putea include:
- Sângerări: chiar și după o intervenție chirurgicală efectuată cu atenție, există posibilitatea sângerărilor interne sau externe, unele dintre ele necesitând efectuarea unei reintervenții chirurgicale;
- Infecții: există riscul de infecție la locul inciziei/inciziilor (supurații) sau în interiorul corpului; în anumite situații (rare), este posibilă o reintervenție chirurgicală care să impună drenajul chirurgical al unei colecții lichidiene infectate
- Dureri la locul inciziei sau la distanță de aceasta (mai frecvente în cadrul chirurgiei clasice): durerile locale pot persista cu caracter de jenă, o perioadă de câteva săptămâni după intervenție, dar acestea sunt controlate prin medicamente analgezice; alte tipuri de dureri (în special cu caracter de arsură/furnicături), pot fi asociate abordului chirurgical clasic, în special prin incizii transversale (precum cele din operația cezariană), decât cele abordate laparoscopic sau robotic;
Citește mai mult
- Colecții lichidiene sub piele; de cele mai multe ori acestea se rezolvă de la sine și nu necesită intervenție chirurgicală; uneori este posibil ca micile colecții lichidiene, să necesite un drenaj cu ac, ghidat ecografic, urmând ca să se autodelimiteze
- Aderențe intra-abdominale: aderențele sunt legături fibroase care se pot forma între organe după o intervenție chirurgicală, acestea pot cauza dureri sau probleme digestive; în cadrul intervențiilor efectuate pe cale minim-invazivă, riscul dezvoltării aderențelor este substanțial redus;
- Tromb-embolismul pulmonar: aceasta este o complicație rară, chiar extrem de rară în chirurgia digestivă, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează în plămâni; de obicei, este asociată cu alte patologii vasculare sau cardiovasculare pre-existente în rândul pacienților.
- Limfedemul cronic (umflarea picioarelor), uni/bilaterală, este uneori asociată intervențiilor chirurgicale pentru cancerele pelvine asociate cu proceduri de limfadenectomie pelvină în rândul pacientelor ce primesc și tratament radioterapic. Acestea se pot reduce sau dispărea, prin efectuarea de exerciții de drenaj limfatic, purtarea de ciorapi elastici de contenție, precum și prin administrarea de medicamente ce stimulează drenajul venos și limfatic.
- Colecțiile limfatice profunde (limfocele), pot apărea în cazuri similare celor de mai sus, și sunt autodelimitate, urmând a se reduce dimensional o dată cu trecerea timpului. Uneori, însă acestea trebuie drenate fie prin abord ecografic, utilizând anumite ace sau tuburi speciale, fie prin abord laparoscopic.
- Leziunile de ureter (conduct ce leagă rinichii de vezica urinară), sunt rare, de obicei în cadrul intervențiilor complexe pentru cancere avansate, necesitând mereu un abord reparator (fie endoscopic urologic, cu montarea unor stenturi ureterale, fie chirurgical, cu diverse tehnici de reparare prin sutură sau reimplantare în vezica urinară).
Riscuri și complicații asociate cu chirurgia digestivă.
Ca medic specialist în chirurgia digestivă, este important să informez pacienții despre riscurile și complicațiile asociate cu diferitele proceduri chirurgicale.
Este important să înțelegi că orice intervenție chirurgicală prezintă anumite riscuri și complicații. Unele dintre acestea pot fi minore, cum ar fi dureri la locul inciziei sau o perioadă de recuperare mai lungă, în timp ce altele pot fi mai grave, cum ar fi sângerări sau infecții.
Cu toate acestea, riscurile și complicațiile asociate cu chirurgia digestivă …
Citește mai mult
sunt foarte rare, iar majoritatea pacienților se recuperează complet fără probleme.
Există anumite complicații specifice care ar putea apărea în urma unei intervenții chirurgicale digestive, indiferent de modul de abord chirurgical. Unele dintre acestea ar putea include:
- Sângerări: chiar și după o intervenție chirurgicală efectuată cu atenție, există posibilitatea sângerărilor interne sau externe, unele dintre ele necesitând efectuarea unei reintervenții chirurgicale;
- Infecții: există riscul de infecție la locul inciziei/inciziilor (supurații) sau în interiorul corpului; în anumite situații (rare), este posibilă o reintervenție chirurgicală care să impună drenajul chirurgical al unei colecții lichidiene infectate
- Dureri la locul inciziei sau la distanță de aceasta (mai frecvente în cadrul chirurgiei clasice): durerile locale pot persista cu caracter de jenă, o perioadă de câteva săptămâni după intervenție, dar acestea sunt controlate prin medicamente analgezice; alte tipuri de dureri (în special cu caracter de arsură/furnicături), pot fi asociate abordului chirurgical clasic, în special prin incizii transversale (precum cele din operația cezariană), decât cele abordate laparoscopic sau robotic;
- Colecții lichidiene sub piele; de cele mai multe ori acestea se rezolvă de la sine și nu necesită intervenție chirurgicală; uneori este posibil ca micile colecții lichidiene, să necesite un drenaj cu ac, ghidat ecografic, urmând ca să se autodelimiteze
- Aderențe intra-abdominale: aderențele sunt legături fibroase care se pot forma între organe după o intervenție chirurgicală, acestea pot cauza dureri sau probleme digestive; în cadrul intervențiilor efectuate pe cale minim-invazivă, riscul dezvoltării aderențelor este substanțial redus;
- Tromb-embolismul pulmonar: aceasta este o complicație rară, chiar extrem de rară în chirurgia digestivă, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează în plămâni; de obicei, este asociată cu alte patologii vasculare sau cardiovasculare pre-existente în rândul pacienților.
- Limfedemul cronic (umflarea picioarelor), uni/bilaterală, este uneori asociată intervențiilor chirurgicale pentru cancerele pelvine asociate cu proceduri de limfadenectomie pelvină în rândul pacientelor ce primesc și tratament radioterapic. Acestea se pot reduce sau dispărea, prin efectuarea de exerciții de drenaj limfatic, purtarea de ciorapi elastici de contenție, precum și prin administrarea de medicamente ce stimulează drenajul venos și limfatic.
- Colecțiile limfatice profunde (limfocele), pot apărea în cazuri similare celor de mai sus, și sunt autodelimitate, urmând a se reduce dimensional o dată cu trecerea timpului. Uneori, însă acestea trebuie drenate fie prin abord ecografic, utilizând anumite ace sau tuburi speciale, fie prin abord laparoscopic.
- Leziunile de ureter (conduct ce leagă rinichii de vezica urinară), sunt rare, de obicei în cadrul intervențiilor complexe pentru cancere avansate, necesitând mereu un abord reparator (fie endoscopic urologic, cu montarea unor stenturi ureterale, fie chirurgical, cu diverse tehnici de reparare prin sutură sau reimplantare în vezica urinară).
Ai nevoie de un medic primar în Chirurgie Generală?
Dr. Mihai-Ștefan Mureșan, medic primar în Chirurgie Generală, îți oferă sprijin complet pentru sănătatea ta. Cu o abordare profesionistă și empatică, vei beneficia de îngrijirea atentă și personalizată de care ai nevoie.
Cât durează recuperarea după operație?
După o intervenție chirurgicală gastrică, recuperarea poate dura câteva săptămâni sau chiar luni. Durata exactă a perioadei de recuperare depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul de chirurgie, starea generală de sănătate a pacientului, vârsta și capacitatea de a se recupera.
Pacientul poate aștepta să resimtă o ușoară durere sau disconfort în zona operată în primele zile după intervenție. Acestea pot fi controlate prin medicamente prescrise de medic. În primele săptămâni după operație, pacientul ar putea fi instruit să urmeze o dietă strictă pentru a ajuta la recuperarea intestinului și a stomacului.
În ciuda faptului că pacientul ar putea simți o ușoară durere sau disconfort, majoritatea pacienților încep să se simtă mai bine în câteva săptămâni după intervenție și pot începe să-și reia activitățile normale. Cu toate acestea, unii pacienți pot avea nevoie de mai mult timp pentru a se recupera complet.
Este important ca pacientul să respecte recomandările medicului și să ia toate măsurile necesare pentru a se recupera complet și în siguranță. Dr. Mihai Mureșan va fi alături de pacient în fiecare etapă a procesului de recuperare, oferindu-i suport și sfaturi pentru a se asigura că acesta se simte în siguranță și confortabil.
Contactează-mă
