Mastitele

Mastitele reprezintă o afecțiune inflamatorie a glandei mamare, frecvent întâlnită la femeile aflate în perioada de alăptare, dar nu exclusiv. Deși este o problemă cunoscută mai ales în contextul lactației, mastita poate apărea și la femeile care nu alăptează sau chiar la bărbați, în cazuri rare.

Afecțiunea are un impact semnificativ asupra calității vieții, pentru că durerea, inflamația și disconfortul se asociază adesea cu dificultăți în alăptare, febră și stare generală alterată. Mastitele trebuie recunoscute și tratate corect, deoarece pot duce la complicații severe precum abcesul mamar sau se pot confunda cu patologia oncologică a sânului.

Dr. Mihai-Ștefan Mureșan, medic primar chirurgie generală și oncologică, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), oferă informații utile femeilor care se confruntă cu această problemă sau doresc să înțeleagă mai bine această patologie.

Ce sunt mastitele?

Mastitele sunt inflamații ale țesutului mamar, cu origine infecțioasă sau neinfecțioasă. Cel mai adesea apar în perioada de lactație, motiv pentru care se folosesc și termenii de mastită lactațională sau mastită puerperală.

Patogenia implică fie staza laptelui în canalele galactofore, fie pătrunderea bacteriilor prin mamelon, ceea ce favorizează colonizarea țesutului mamar. Cele mai frecvente bacterii incriminate sunt Staphylococcus aureus, streptococii și mai rar bacilii Gram negativi.

În lipsa unui tratament adecvat, inflamația poate progresa către formarea de colecții purulente, ducând la abces mamar. În anumite cazuri, tabloul clinic poate mima o tumoră mamară inflamatorie, ridicând suspiciunea de cancer.

Factori de risc

Mastitele apar cu precădere în perioada postnatală, însă pot fi întâlnite și în afara alăptării. Există anumiți factori care cresc probabilitatea de apariție și care trebuie cunoscuți pentru a putea fi preveniți.

Alăptarea incorectă, cu drenaj incomplet al sânului reprezintă cel mai important factor de risc. Atunci când sugarul nu se atașează corect la sân sau alăptările sunt rare, laptele stagnează în canalele galactofore. Această stază determină presiune crescută, inflamație și facilitează apariția infecției.

Leziunile mamelonului, precum ragadele, constituie o altă cauză frecventă. Crăpăturile mamelonare sunt porți de intrare pentru bacterii, în special pentru Staphylococcus aureus, care poate coloniza rapid țesutul mamar.

Igiena precară și colonizarea bacteriană excesivă contribuie, de asemenea, la apariția mastitelor. Transmiterea bacteriilor de pe piele sau din cavitatea bucală a sugarului este un mecanism comun, iar lipsa unor măsuri de igienă corectă favorizează acest proces.

Oboseala maternă și scăderea imunității sunt factori importanți. Perioada postpartum este solicitantă pentru organism, iar stresul, nopțile nedormite și carențele nutriționale reduc capacitatea naturală de apărare împotriva infecțiilor.

Folosirea sutienelor strâmte sau a hainelor care comprimă sânul poate împiedica drenajul normal al laptelui și duce la blocaje ductale. Această presiune mecanică favorizează inflamația și apariția mastitei.

Un alt aspect important îl reprezintă antecedentele personale. Femeile care au avut episoade anterioare de mastită au un risc mai mare de recurență, în special dacă factorii predispozanți nu sunt corectați. De asemenea, pacientele cu intervenții chirurgicale la nivelul sânului pot dezvolta mai ușor episoade inflamatorii, datorită modificărilor anatomice sau cicatricilor care afectează drenajul ductal.

Cunoașterea acestor factori de risc este esențială pentru prevenție. O mamă informată și atentă la semnalele corpului ei poate recunoaște din timp semnele de alarmă și poate solicita consult medical înainte ca inflamația să evolueze către complicații.

Simptomele mastitei

Tabloul clinic al mastitei este sugestiv și, în majoritatea cazurilor, ușor de recunoscut. Simptomele apar de obicei brusc, în primele săptămâni după naștere, dar pot surveni și mai târziu, atât timp cât femeia alăptează.

Durerea locală intensă este primul semn care alarmează pacienta. Ea este constantă, se accentuează la palpare și poate iradia spre axilă sau torace. Durerea este adesea descrisă ca o senzație de presiune sau arsură, ceea ce face dificilă poziționarea copilului la sân.

Eritemul și căldura locală reflectă inflamația intensă a țesutului mamar. Zona afectată devine roșie, uneori cu margini bine delimitate, iar pielea are aspect lucios. Temperatura locală crescută se simte clar la atingere, comparativ cu sânul sănătos.

Tumefierea vizibilă completează tabloul clinic. Sânul devine tensionat, dur și mărit de volum. Această modificare poate fi difuză sau localizată într-un sector al glandei mamare. În cazurile avansate, edemul se poate extinde către areolă și mamelon.

Febra, frisoanele și starea generală alterată marchează trecerea procesului inflamator la nivel sistemic. Pacienta poate prezenta temperaturi de peste 38°C, însoțite de frisoane, cefalee, fatigabilitate și uneori dureri musculare. Aceste manifestări sugerează o infecție bacteriană activă și necesită tratament imediat.

Dificultățile la alăptare sunt frecvente. Golirea incompletă a sânului, durerea intensă și disconfortul determină reducerea suptului. În plus, sugarul poate refuza sânul afectat din cauza modificării fluxului laptelui sau a gustului ușor diferit.

În mastitele severe sau netratate, procesul inflamator evoluează către formarea unui abces mamar. În această situație, la palpare se percepe fluctuența, semn al unei colecții purulente. Apariția acestui semn clinico-chirurgical impune evaluare urgentă și, de cele mai multe ori, intervenție de drenaj.

Astfel, recunoașterea rapidă a simptomelor și prezentarea la medic sunt esențiale pentru a evita complicațiile și pentru a permite reluarea în siguranță a alăptării.

Dacă prezinți simptome sugestive pentru mastită, programează o consultație la Dr. Mihai-Ștefan Mureșan. O evaluare corectă te poate scuti de complicații și îți poate proteja sănătatea sânilor.

Mastitele și diagnosticul diferențial

Un aspect esențial în practica medicală este diferențierea mastitelor de cancerul mamar inflamator, o formă agresivă de neoplazie.

Ambele patologii pot prezenta semne similare: sân roșu, dureros, tumefiat și cu pielea îngroșată. Totuși, cancerul mamar inflamator are o evoluție progresivă, nu se ameliorează cu antibiotice și este însoțit de retracții cutanate sau adenopatii axilare suspecte.

De aceea, este esențial ca pacientele să nu amâne consultul medical atunci când simptomele persistă. Evaluarea imagistică prin ecografie mamară și, dacă este necesar, mamografie sau RMN, contribuie la stabilirea diagnosticului corect.

Tratamentul mastitelor

Abordarea inițială

Tratamentul trebuie instituit precoce pentru a preveni complicațiile. Primul pas este golirea eficientă a sânului, recomandându-se alăptarea frecventă sau pomparea laptelui.

În paralel, se aplică măsuri simptomatice precum comprese calde înainte de supt și reci după, hidratare adecvată și repaus.

Tratamentul antibiotic

În majoritatea cazurilor este necesară antibioterapia. Medicamentele alese trebuie să acopere Staphylococcus aureus și streptococii. Se utilizează frecvent peniciline rezistente la penicilinază, cefalosporine sau, în caz de suspiciune MRSA, clindamicină ori trimetoprim-sulfametoxazol.

Durata terapiei variază între 10 și 14 zile, în funcție de răspunsul clinic.

Intervenția chirurgicală

Dacă se formează un abces, tratamentul devine chirurgical. Se practică incizia și drenajul colecției, uneori sub ghidaj ecografic. În cazuri selectate se poate folosi drenaj percutan minim-invaziv.

Rolul chirurgului oncolog este important, mai ales în situațiile în care există suspiciune de patologie malignă concomitentă.

Mastitele recurente

Există paciente care se confruntă cu episoade repetate de mastită. În aceste cazuri trebuie evaluate cauzele predispozante, precum:

obstrucția canalelor galactofore;
fistule mamelonare;
boli cronice (diabet, imunodepresie);
fumatul.

Managementul corect presupune nu doar tratamentul episodului acut, ci și identificarea și corectarea factorilor de risc.

Mastita non-lactațională

Deși mai rară, mastita non-lactațională este importantă din punct de vedere clinic. Apare la femei în afara perioadei de alăptare și se poate asocia cu:

infecții cutanate extinse;
traumatisme locale;
boli inflamatorii cronice (granulomatoase, autoimune).

Aceste forme ridică probleme de diagnostic diferențial cu patologia tumorală și necesită investigații imagistice și uneori biopsie.

Mastitele și impactul psihologic

Durerea, febra și dificultățile de alăptare generează anxietate și frustrare. Mamele se pot simți vinovate pentru faptul că nu reușesc să alăpteze eficient. Sprijinul medical prompt și informarea corectă reduc acest impact.

Un mesaj important pentru paciente este că mastita nu reprezintă o contraindicație pentru alăptare. Dimpotrivă, continuarea suptului facilitează drenajul și vindecarea.

Complicațiile mastitei

Dacă nu se tratează corespunzător, mastita poate evolua către:

abces mamar;
fistule galactofore cronice;
septicemie, în cazuri severe;
cicatrici sau deformări ale sânului.

De asemenea, episoadele repetate pot compromite capacitatea de alăptare la sarcinile viitoare.

Prevenția mastitei

Prevenția este la fel de importantă ca tratamentul. Se recomandă:

atașarea corectă a sugarului la sân;
golirea completă a sânilor la fiecare alăptare;
evitarea compresiei prin sutiene strâmte;
menținerea unei igiene adecvate;
hidratare și odihnă corespunzătoare.

Educația mamelor încă din perioada prenatală poate reduce semnificativ incidența mastitelor.

Când trebuie să mergi la medic?

Dacă ai durere, roșeață, febră sau dificultăți în alăptare care nu cedează în 24-48 de ore, trebuie să mergi la medic. Diagnosticul corect și instituirea rapidă a tratamentului previn complicațiile și scurtează durata suferinței.

Acesta este și momentul în care rolul chirurgului oncolog devine esențial: evaluarea atentă a sânului, excluderea unei patologii neoplazice și aplicarea terapiei potrivite.

Mastitele și confuzia cu patologia oncologică

Un punct critic este suprapunerea simptomelor cu cancerul mamar inflamator. Din acest motiv, nu este recomandată automedicația prelungită fără control medical.

Ecografia mamară efectuată de un specialist poate diferenția rapid între inflamație și leziuni suspecte. În unele cazuri se recomandă biopsia pentru confirmare.

Un diagnostic precoce face diferența între o patologie benignă și o afecțiune oncologică severă.

Nu amâna investigațiile atunci când apar modificări ale sânilor. Programează-te pentru o evaluare completă la cabinetul Dr. Mihai-Ștefan Mureșan, medic primar chirurgie generală și oncologică, specializat în chirurgia minim-invazivă.

Mastitele la bărbați

Deși rare, există cazuri de mastită și la bărbați. Acestea apar mai ales pe fondul ginecomastiei, traumatismelor locale sau imunodepresiei.

Tabloul clinic este similar: sân roșu, dureros, tumefiat. Diferențierea de neoplazia mamară masculină este crucială.

Evoluție și prognostic

Majoritatea mastitelor răspund favorabil la tratament medical dacă sunt diagnosticate la timp. Evoluția este rapid favorabilă în câteva zile, iar pacientele își pot relua activitățile normale.

În cazurile complicate prin abces sau recurențe, prognosticul depinde de rapiditatea și calitatea intervenției chirurgicale.

Sănătatea sânului și rolul chirurgului oncolog

Abordarea mastitelor implică atât tratamentul infecției, cât și excluderea patologiei maligne. Chirurgul oncolog are pregătirea necesară pentru a diferenția corect aceste situații și pentru a interveni minim-invaziv atunci când este nevoie.

Perspective medicale asupra mastitelor

Mastitele rămân o patologie frecventă, cu impact semnificativ asupra sănătății femeii. Diagnosticul precoce, tratamentul corect și colaborarea strânsă între pacientă și medic sunt cheia pentru vindecare rapidă și prevenirea complicațiilor.

Investigațiile imagistice, antibioterapia adaptată și tehnicile chirurgicale minim-invazive fac astăzi gestionarea mastitelor mai eficientă decât oricând.

Ai simptome de mastită sau modificări la nivelul sânilor? Programează o consultație la Dr. Mihai-Ștefan Mureșan, medic primar chirurgie generală și oncologică, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică). O evaluare corectă îți asigură liniștea și sănătatea pe termen lung.