Terapia pentru cancer

Cancerul nu afectează doar pacientul, ci întreaga rețea de sprijin – familie, prieteni, colegi. Este o luptă fizică, dar mai ales psihologică, iar în centrul ei se află nevoia profundă de sprijin emoțional. De cele mai multe ori, pacienții se concentrează exclusiv pe tratamentele medicale – chimioterapie, radioterapie, chirurgie oncologică – ignorând complet dimensiunea psihologică. Acest aspect, însă, nu poate fi lăsat pe plan secund.

În calitate de medic primar chirurgie generală și oncologică, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), observ zi de zi că intervențiile chirurgicale și tratamentele sistemice nu sunt suficiente în absența unui echilibru emoțional și a unui sprijin psiho-social coerent.

Este esențial ca și aparținătorii – cei care stau alături de pacient – să beneficieze de suport psihologic. Impactul diagnosticului oncologic asupra familiei este adesea trecut cu vederea, deși este uriaș. Nu vorbim doar despre stres, ci despre epuizare emoțională, anxietate generalizată, sentimente de vinovăție sau teamă paralizantă.

Terapia pentru cancer
Terapia pentru cancer

De ce este terapia atât de importantă în oncologie?

Un diagnostic oncologic produce dezechilibre în toate sferele vieții – fizică, psihologică, socială și chiar spirituală. Terapia psihologică intervine ca un veritabil adjuvant în procesul de vindecare, indiferent de stadiul bolii.

Pentru pacient, sprijinul terapeutic ajută la:

  • gestionarea anxietății legate de boală, tratamente sau prognostic;
  • reducerea riscului de depresie asociată cu suferința fizică și teama de recidivă;
  • creșterea complianței față de tratamente;
  • întărirea rezilienței în fața efectelor secundare și a recăderilor.

Pentru aparținători, terapia oferă:

  • o formă de descărcare emoțională într-un spațiu sigur și fără judecăți;
  • strategii concrete de a face față burnout-ului și rolului de îngrijitor;
  • o mai bună comunicare cu pacientul, dar și cu restul familiei;
  • sprijin pentru menținerea sănătății mentale proprii, adesea neglijate.

Mulți pacienți se simt singuri, iar aparținătorii sunt depășiți de realitatea medicală și de presiunea cotidiană. Terapia nu înlocuiește tratamentul oncologic, dar îl completează și îl face mai eficient. Este o parte esențială a abordării holistice, centrate pe pacient.

Tulburările psihologice frecvente în oncologie

În contextul unui diagnostic oncologic, impactul psihologic este adesea subestimat, deși aproape toți pacienții dezvoltă, pe parcursul evoluției bolii, diverse forme de distres emoțional. Aceste reacții nu sunt anormale, ci reprezintă răspunsuri firești ale psihicului uman în fața unei amenințări existențiale majore. Din punct de vedere clinic, tulburările psihologice asociate cancerului pot apărea în orice etapă a bolii – de la momentul diagnosticului, până în faza de monitorizare post-tratament sau în îngrijirea paliativă.

Una dintre cele mai frecvente manifestări este anxietatea anticipatorie, care se instalează încă din fazele de diagnostic și se poate amplifica în preajma investigațiilor de control sau a unor proceduri invazive. Pacientul se teme de ceea ce urmează – nu doar de recidivă, ci și de durere, de reacțiile adverse ale tratamentelor sau chiar de pierderea funcțiilor vitale. Această formă de anxietate este adesea invalidantă și poate afecta deciziile medicale.

Depresia este o altă tulburare frecvent întâlnită în oncologie, mai ales în cazul pacienților cu forme avansate de boală sau în stadii terminale. Trăirile de inutilitate, pierderea sensului, lipsa controlului asupra propriei vieți și izolarea socială sunt factori care contribuie la instalarea depresiei. Aceasta se poate manifesta prin apatie, retragere din viața socială, tulburări ale apetitului, dificultăți de concentrare sau chiar idei suicidare, în formele severe. În multe cazuri, depresia rămâne nediagnosticată, fiind confundată cu reacții normale la boală.

Insomnia oncologică, frecvent asociată cu durerea, anxietatea sau efectele adverse ale tratamentelor (cum ar fi corticoizii), duce la epuizare fizică și agravează starea psihologică generală. Lipsa somnului afectează capacitatea de regenerare a organismului, scade toleranța la stres și reduce eficiența mecanismelor naturale de apărare psihică.

Pe lângă aceste tulburări, mulți pacienți dezvoltă tulburări de adaptare, caracterizate printr-o reacție emoțională disproporționată la stresul provocat de diagnostic. Acestea se pot manifesta prin iritabilitate, labilitate emoțională, episoade de plâns frecvente, somatizări (dureri fără substrat organic) sau dificultăți în menținerea relațiilor interpersonale. În absența unui suport psihologic adecvat, tulburările de adaptare pot evolua către forme cronice de anxietate sau depresie.

Este crucial să amintim și de sindromul de epuizare al aparținătorului – o afecțiune psihologică tot mai frecventă în contextul oncologic. Membrii familiei, mai ales cei implicați direct în îngrijire, se confruntă cu stres continuu, oboseală cronică și sentimente de vinovăție, ceea ce duce adesea la neglijarea propriei sănătăți fizice și mentale. Acest sindrom afectează capacitatea de a oferi sprijin și agravează tensiunile din mediul familial.

Toate aceste tulburări psihologice influențează negativ calitatea vieții și pot reduce semnificativ complianța pacientului la tratamentele oncologice. În plus, ele cresc riscul de abandon terapeutic și reduc speranța de viață prin afectarea mecanismelor biologice implicate în recuperare.

De aceea, intervenția psihologică specializată nu mai poate fi considerată opțională. Este o necesitate medicală, parte integrantă a oricărui protocol terapeutic oncologic modern. Evaluarea psihologică periodică, alături de accesul facil la consiliere și terapie, trebuie să devină o componentă standard în îngrijirea multidisciplinară a pacientului cu cancer.

Unde și cum se pot obține gratuit servicii de terapie în România?

Mulți pacienți și aparținători nu știu că au acces gratuit la psihoterapie prin sistemul public. În România, prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pacienții oncologici pot beneficia de consiliere psihologică gratuită, prin trimitere de la medicul specialist sau medicul de familie.

Mai exact, iată ce opțiuni ai:

  • Spitalele și centrele oncologice mari (Institutul Oncologic București, Cluj, Iași, Timișoara etc.) au departamente de psihologie oncologică sau colaborări cu psihologi clinicieni avizați;
  • Asociațiile de pacienți oncologici colaborează cu psihoterapeuți și organizează sesiuni gratuite sau subvenționate de consiliere;
  • Cabinete private cu contract cu CNAS – anumite cabinete de psihologie acceptă pacienți oncologici în baza unui bilet de trimitere, oferind sesiuni fără costuri;
  • Organizații non-profit, cum ar fi Hospice Casa Speranței, oferă terapie gratuită integrată în paliație, atât pentru pacienți cât și pentru familii.

👉 Nu ezita să întrebi echipa medicală care te tratează despre aceste servicii. Uneori, un simplu pas către un consilier psihologic poate schimba radical calitatea vieții.

Terapia pentru cancer
Terapia pentru cancer

Când ar trebui să ceri sprijin psihologic?

Este esențial să înțelegi că nu trebuie să „fii în pragul colapsului” pentru a apela la terapie. Dimpotrivă, intervenția timpurie este mult mai eficientă.

Câteva semne de alarmă pentru pacient:

  • teama constantă că boala va recidiva;
  • retragere socială, apatie;
  • dificultăți de adaptare la schimbările de viață post-tratament;
  • vinovăție față de familie, sentimente de inutilitate;
  • insomnie persistentă sau atacuri de panică.

Semnele de epuizare la aparținători pot include:

  • iritabilitate accentuată și oboseală cronică;
  • dificultăți în menținerea echilibrului profesional și personal;
  • senzația de „blocaj emoțional”;
  • refuzul sprijinului altora și autoizolarea.

Dacă recunoști aceste simptome, este momentul să acționezi. Sprijinul psihologic poate preveni dezechilibre severe și poate face diferența în felul în care parcurgi acest drum.

Ce tipuri de terapie sunt disponibile?

Psihoterapia nu este unică, ci adaptată fiecărui caz. În oncologie, cele mai frecvente forme de intervenție includ:

  • Terapia cognitiv-comportamentală – ajută la restructurarea gândurilor negative și la gestionarea anxietății;
  • Terapia de susținere – oferă un spațiu de dialog, validare emoțională și încurajare;
  • Psihoterapia sistemică de familie – utilă în gestionarea relațiilor și a conflictelor din interiorul familiei;
  • Grupurile de suport – creează sentimentul de apartenență și normalizare a suferinței;
  • Psihoterapia pentru durerea cronică – adjuvantă în paliatie și pentru cazurile cu suferință prelungită.

Aceste forme pot fi combinate, în funcție de nevoi. Terapia online este și ea o opțiune viabilă, mai ales pentru pacienții imobilizați sau cu acces limitat la centre urbane.

👉 Contactează psihologul din centrul medical sau cere echipei oncologice o recomandare specifică pentru tine sau familia ta.

Integrarea terapiei în echipa oncologică multidisciplinară

Oncologia modernă presupune o abordare multidisciplinară. Chirurgul, oncologul medical, radioterapeutul, nutriționistul, asistentul social și psihologul trebuie să colaboreze în interesul pacientului. Terapia psihologică este parte integrantă din această echipă, alături de intervențiile chirurgicale minim-invazive sau tratamentele țintite.

Terapia ajută pacientul să tolereze mai bine intervențiile chirurgicale, cum ar fi cele laparoscopice sau robotice, și să participe activ la procesul decizional. Un pacient echilibrat emoțional este un pacient mai cooperant, mai informat și mai implicat.

Terapia – un tratament invizibil, dar esențial

Deși nu se vede pe o radiografie sau la RMN, echilibrul emoțional joacă un rol fundamental în supraviețuirea oncologică. Studiile arată că pacienții care primesc sprijin psihologic au o calitate a vieții net superioară și o toleranță crescută la tratamente.

În plus, aparținătorii sprijiniți pot oferi îngrijire mai eficientă și pot evita sindromul de epuizare. Sistemul românesc începe să recunoască aceste nevoi și, chiar dacă mai sunt pași de făcut, resursele există.

Nu ignora suferința invizibilă. Dacă tu sau cineva drag vă confruntați cu provocările unui diagnostic oncologic, caută sprijinul unui psiholog clinician. Întreabă echipa ta medicală despre opțiunile gratuite disponibile chiar acum. Terapia nu este un lux – este o componentă vitală a tratamentului oncologic.

Sprijinul psihologic – componenta-cheie în succesul tratamentului oncologic

În practica mea ca medic primar chirurgie generală și oncologică, specializat în chirurgia minim-invazivă (laparoscopică și robotică), observ constant că pacienții care beneficiază de suport psihologic au o recuperare mai bună, o aderență crescută la tratamente și o perspectivă mult mai echilibrată asupra bolii.

Este timpul să tratăm cancerul nu doar cu bisturiul și citostaticele, ci și cu grijă, empatie și sprijin psihologic profesionist. În România, terapia este disponibilă. Trebuie doar să ceri ajutorul.

Contactează medicul oncolog sau psihologul din echipa ta și întreabă despre terapia psihologică gratuită. Este un pas mic care poate aduce o diferență uriașă. Ai nevoie de sprijin? Ești exact acolo unde trebuie să fii.

Telefon: +0731 227 397 | E-mail: office@drmihaimuresan.ro | Medicover Suceagu: (+40) 264 933