Chirurgia gine-oncologică și ginecologică:

Chirurgia ginecologică tratează problemele benigne ale pacientelor, precum fibroamele uterine, endometrioza pelvină/pelvi-abdominală profundă, patologia trompelor uterine (hidrosalpinx asociat sau nu cu infertilitatea primară/secundară) sau tumorile ovariene benigne. Poate înlătura simptome neplăcute și preveni probleme mai grave, cum ar fi cancerele ginecologice, în special în cadrul pacientelor purtătoare de mutații genetice la risc. De obicei, chirurgia ginecologică patologiei benigne se efectuează prin metode minim-invazive (laparoscopice sau robotice) sau poate implica intervenții chirurgicale deschise și poate include proceduri precum miomectomia, histerectomie totala, anexectomia uni/bilaterală, oforectomia uni/bilaterală și chirurgia prolapsurilor genitale. Beneficiile oferite de chirurgia ginecologică pentru patologia benignă variază și pot include ameliorarea simptomelor (de ex. fibrom uterin simptome, endometrioză simptome), prevenirea complicațiilor cronice sau malignizarea și îmbunătățirea calității vieții; când este vorba de tumoră uterină benignă, un parcurs corect scade riscurile pe termen lung.

Chirurgia ginecologică tratează problemele benigne ale pacientelor, precum fibroamele uterine, endometrioza pelvină/pelvi-abdominală profundă, patologia trompelor uterine (hidrosalpinx asociat sau nu cu infertilitatea primară/secundară) sau tumorile ovariene benigne. Poate înlătura simptome neplăcute și preveni probleme mai grave, cum ar fi cancerele ginecologice, în special în cadrul pacientelor purtătoare de mutații genetice la risc. De obicei, chirurgia ginecologică patologiei benigne se efectuează prin metode minim-invazive (laparoscopice sau robotice) sau poate implica intervenții chirurgicale deschise și poate include proceduri precum miomectomia, histerectomie totala, anexectomia uni/bilaterală, oforectomia uni/bilaterală și chirurgia prolapsurilor genitale. Beneficiile oferite de chirurgia ginecologică pentru patologia benignă variază și pot include ameliorarea simptomelor (de ex. fibrom uterin simptome, endometrioză simptome), prevenirea complicațiilor cronice sau malignizarea și îmbunătățirea calității vieții; când este vorba de tumoră uterină benignă, un parcurs corect scade riscurile pe termen lung.

Citește mai mult

Chirurgia ginecologică oncologică tratează, pe de altă parte, patologia malignă apărută la nivelul organelor genitale interne sau externe feminine. Această patologie cuprinde: cancerele colului si corpului uterin, cancerele ovariene și ale trompelor uterine și cancerele vulvare. În funcție de stadiul tumoral și de localizarea tumorii primare, chirurgia ginecologică oncologică se poate efectua prin metode minim-invazive laparoscopice sau robotice (în special pentru cancerele de corp uterin și cancerele ovariene incipiente), însă este indicat de multe ori a fi efectuată prin abord chirurgical clasic (deschis), pentru a oferi un control local al bolii mai bun și a preveni reapariția cancerului (simptome cancer col uterin în stadii avansate la nivel de col uterin sau al celor ovariene avansate, cu sau fără metastaze cancer ovarian).

De cele mai multe ori, indiferent de metoda de abordare chirurgicală, intervențiile chirurgicale ginecologice oncologice cuprind:

  • histerectomiile simple/radicale cu sau fără prezervare de ovare care pot asocia metodele de stadializare a ganglionilor pelvini sau abdominali (fie prin tehnicile de ganglion santinelă, fie prin cele de limfadenectomie pelvină/lombo-aortică);
  • citoreducțiile tumorale asociate sau nu tehnicilor de chimioterapie intraperitoneală (pentru cancerele ovariene). În practica de chirurgie oncologică uterină se urmărește control loco-regional și supraviețuire, coordonate în comisie multidisciplinară.

Sunt aici să discutăm despre beneficiile și riscurile fiecărei proceduri și să găsim cea mai bună opțiune pentru tine. În decizie, un medic chirurg oncolog evaluează inclusiv particularitățile de cancer uterin și istoricul de cancer mamar, pentru a adapta chirurgia ginecologică la contextul clinic.

Dintre cele mai frecvente simptome cancer ginecologic amintim:

  • scurgerile vaginale în și în afara ciclurilor menstruale, cu sau fără sânge, urât mirositoare, în cazul pacientelor fără un consult ginecologic în ultimii 5 ani (frecvent pentru cancerul de col uterin)
  • dureri la contactul sexual (cancerul de col uterin, mai ales)
  • senzația imperioasă de a urina sau pierderi de urină la efortul de tuse/scremut. Se poate asocia cu senzația de evacuare ineficientă a urinii și a scaunului (cancerele de corp uterin -endometru, voluminoase)
  • sângerări pe cale vaginală după menopauză în special în rândul pacientelor supraponderale (cancerele de corp uterin)
  • creșterea în volum sau în circumferință a abdomenului (cancerul ovarian voluminos sau care acumulează lichid în abdomen-ascita)
  • umflarea unuia sau a ambelor membre inferioare (limfedem moale, “pufos”), datorat metastazelor in ganglionii limfatici din pelvis (toate cancerele ginecologice care metastazeaza in ganglioni)
  • scădere în greutate bruscă, dificultăți de respirație, dureri osoase (toate cancerele avansate și care dau metastaze)

Adresarea timpurie în chirurgia ginecologică scurtează drumul spre tratament eficient; includerea unui screening cancer col uterin corect, completat de biopsie col uterin atunci când e cazul, optimizează traseul.

Ca medic primar în chirurgie ginecologică și gine-oncologică, sunt dedicat să ofer cele mai bune opțiuni de tratament individualizat pentru pacientele mele, bazate pe cele mai recente cercetări si tehnologii inovatoare, implicit și cele mai bune calitativ materiale utilizate în chirurgia modernă a patologiei benigne și maligne ginecologice. În această secțiune, vom detalia unele dintre tipurile de intervenții chirurgicale pe care le oferim, incluzând: în chirurgia ginecologică, selecția tehnicii depinde de stadiu, comorbidități și dorința de fertilitate. 

A

Pentru patologia ginecologică benignă:

  • Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) sau deschisă a fibroamelor (leiomioamelor) uterine simptomatice: miomectomiile și histerectomiile simple — parte din chirurgia ginecologică benignă, utilă când există fibrom uterin simptome.
  • Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) sau deschisă a tumorilor ovariene benigne: chistectomiile, ovarectomiile, anexectomiile uni/bilaterale — integrare standard în chirurgia ginecologică, cu impact asupra fertilității.
  • Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) a endometriozei pelvine — indicată în chirurgia ginecologică când apar endometrioză simptome persistente.
  • Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) a hidrosalpinxului/infertilității primare sau secundare de origine tubară: neosalpingostomiile uni/bilaterale.
  • Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) a prolapsurilor genitale: promontofixațiile și sacrocolpopromontofixațiile — soluții frecvente în chirurgia ginecologică reconstructivă.

B

Pentru patologia ginecologică malignă:

  • Chirurgia radicală clasică a cancerului de col uterin: Histerectomiile radicale cu limfadenectomie pelvină lărgită, tehnica ganglionului santinelă prin metoda colorimetrică sau cu fluorescență, oferă posibilitatea de a trata cancer uterin (componenta cervicală) în stadii timpurii; traseul este parte integrantă din chirurgie oncologică uterină și din chirurgia ginecologică oncologică.
  • Chirurgia radicală minim-invazivă sau clasică a cancerului de corp uterin: Histerectomiile simple sau radicale cu limfadenectomie pelvină lărgită, tehnica ganglionului santinelă prin metoda colorimetrică sau cu fluorescență, sunt opțiunile disponibile pentru pacientele cu cancer uterin; decizia de chirurgie oncologică uterină se ia în echipă.
  • Cancerul ovarian – chirurgie: abordul laparoscopic sau robotic în cadrul stadializării cancerul ovarian, precum și în chirurgia radicală a acestuia (citoreducțiile tumorale optimale sau de interval) asociind sau nu diferitele protocoale de chimioterapie intraperitoneală hipertermică (HIPEC); în boala avansată, pot fi prezente metastaze cancer ovarian.
  • Chirurgia metastazelor peritoneale de origine ginecologică: În majoritatea cazurilor, aceste tipuri de intervenții se realizeaza prin abord chirurgical clasic (deschis) pentru cancerul ovarian și deseori se asociază cu un protocol de HIPEC .
  • Chirurgia cancerelor ginecologice și pelvine avansate: Exenterațiile pelvine sunt o opțiune pentru pacientele cu cancere ginecologice sau pelvine avansate sau recidivate și pot fi singura opțiune de tratament curativ; în astfel de cazuri, chirurgia ginecologică își extinde aria pentru control local.
  • Chirurgia cancerelor vulvare: vulvectomiile uni/bilaterale sau radicale, asociate în funcție de stadiul bolii cu tehnica ganglioului santinelă prin metodă duală (colorimetrică și radioizotopică) sau cu limfadenectomie inghinală uni/bilaterală, sunt de cele mai multe ori opțiunile chirurgicale propuse pacientelor, în cadrul tratamentului multidisciplinar al acestor tipuri de cancer.
Chirurgia gine-oncologică

În funcție de tipul de intervenție și de patologia care stă la baza indicației intervenției chirurgicale, procesul poate să arate diferit, dar în general aceștia sunt pașii prin care va trece fiecare pacientă:

01

Consultația preoperatorie: 

înainte de intervenția chirurgicală, vei avea o întâlnire cu medicul tău pentru a discuta despre procedură și pentru a-ți răspunde la orice întrebări. De asemenea, medicul va efectua un examen fizic general și ginecologic și poate recomanda anumite analize de laborator (markeri) sau investigații imagistice (tomografie computerizată și investigație cu rezonanță magnetică) pentru a se asigura că ești în cea mai bună formă și moment oportun pentru efectuarea intervenției chirurgicale. Se discută despre opțiunile chirurgicale și despre calea de abord preferată. Este și momentul în care vom începe să pregătim intervenția chirurgicală, prin câteva gesturi de preabilitare (nutrițională, renunțarea la fumat, scăderea în greutate etc). În această etapă, un medic chirurg oncolog stabilește dacă chirurgia ginecologică va fi minim-invazivă sau clasică.

02

Pregătirea preoperatorie în cadrul internării propriu-zise:

În dimineața sau în pre-ziua intervenției, te vei interna în spital, unde este posibil ca anumite analize de sange să iți fie recoltate (în cazul în care acestea nu au fost efectuate anterior internării). Medicul anestezist te va intervieva și îți va aloca riscul anestezic, luând impreună cu acesta, de comun acord, decizia pentru tipul de anestezie potrivit cazului tău. Este posibil ca pentru anumite intervenții mai complexe, să fie necesară pregătirea mecanică a intestinului gros, fie prin clisme, fie prin administrarea de soluții purgative. Totodată, aproape în toate situațiile, vei fi supusă unor spălături vaginale cu soluții antiseptice, pentru a reduce încărcătura bacteriană vaginală. Dacă totul decurge favorabil, vei efectua un duș cu dezinfectant corporal, iți vei schimba vestimentația, cu una specifică blocului operator și vei primi medicație care să pregătească corpul pentru durere, respectiv care să prevină greața și vărsătura. În blocul operator, înainte de intervenție, vei fi pregătită pentru operație prin administrarea de medicamente pentru a-ți ușura durerea și pentru a-ți induce somnul și relaxarea musculară. În patologiile de cancer uterin sau cu afectare de col uterin, planul poate include screening cancer col uterin și biopsie col uterin anterioare.

03

Intervenția chirurgicală:

Vei fi adormită cu anestezie generală pentru intervențiile chirurgicale laparoscopice/robotice sau clasice complexe; rareori, anestezia spinală (rahianestezia), va fi metoda aleasă de către medicul anestezist, pentru anumite tipuri de chirurgie vulvară. Se vor folosi incizii mici (5-10 mm) și adaptate conformației fiecărui tip de intervenție în parte, în cazul intervențiilor laparoscopice sau robotice. În cazul intervențiilor clasice, deschise, aceste incizii pot fi între 3 și 30 de cm, în funcție de patologia de bază și complexitatea cazului. În chirurgie oncologică uterină, obiectivul este controlul bolii și obținerea marginilor libere, parte esențială din chirurgia ginecologică oncologică.

04

Recuperarea:

După intervenție, vei fi mutată în salonul de recuperare-reanimare pentru a-ți reveni din anestezie. Foarte rar vei avea plasat unul sau două drenaje, ce au ca rol îndepărtarea potențialelor sângerări locale și a limfei. Înainte de externare, de obicei, unul sau ambele dintre drenaje va fi îndepărtat, iar apoi vei primi instrucțiuni pentru a-ți monitoriza semnele vitale și pentru a te recupera în mod corespunzător acasă. Perioada de recuperare poate varia în funcție de procedura chirurgicală și de starea de sănătate. Este important să urmezi instrucțiunile medicului și să te odihnești suficient pentru a te simți bine cât mai curând posibil. Vei fi instruită cum să monitorizezi debitul drenajului restant, la momentul externării din spital (în special în cazul intervențiilor pentru cancerelele ginecologice, asociate cu proceduri de limfadenectomie pelvină). Totodată, în vederea recuperării rapide,ți se vor recomanda câteva exerciții fizice și de drenaj al membrelor inferioare, prin efectuarea de masaj local și eventual purtarea unui corset abdominal. În multe din situații în care se practică o histerectomie, ți se va prescrie la domiciliu efectuarea de toaletă vaginală utilizând irigatorul special. Totodată, orice intervenție efectuată pentru cancere ginecologice, va fi asociată la domiciliu cu injectarea subcutanată de medicație anticoagulantă, pentru un interval de 21 de zile, pentru a reduce riscul formării de cheaguri la nivelul membrelor inferioare. În ansamblu, chirurgia ginecologică are protocoale de recuperare rapidă (ERAS) care scurtează spitalizarea.

05

Îngrijirea postoperatorie: 

după ce vei fi externă, vei fi programată pentru o întâlnire de urmărire cu medicul tău pentru a te asigura că te recuperezi bine și pentru a discuta orice îngrijiri sau recomandări suplimentare de care ai nevoie. 

chirurgia gine oncologica procesul de interventie

Riscuri și complicații asociate cu chirurgia gine-oncologică

Ca medic primar în chirurgia ginecologică, este important să informez pacientele despre riscurile și complicațiile asociate cu diferitele proceduri chirurgicale.

Este important să înțelegi că orice intervenție chirurgicală prezintă anumite riscuri și complicații. Unele dintre acestea pot fi minore, cum ar fi dureri la locul inciziei sau o perioadă de recuperare mai lungă, în timp ce altele pot fi mai grave, cum ar fi sângerări sau infecții.

Cu toate acestea, riscurile și complicațiile asociate cu chirurgia ginecologică sunt foarte rare, iar majoritatea pacientelor se recuperează complet fără probleme.

Există anumite complicații specifice care ar putea apărea în urma unei intervenții chirurgicale ginecologice sau gine-oncologice abdominale, indiferent de modul de aboard chirurgical.

Unele dintre acestea ar putea include:

  • Sângerări: chiar și după o intervenție chirurgicală efectuată cu atenție, există posibilitatea sângerărilor interne sau externe, unele dintre ele necesitând efectuarea unei reintervenții chirurgicale;
  • Infecții: există riscul de infecție la locul inciziei/inciziilor (supurații) sau în interiorul corpului; în anumite situații (rare), este posibilă o reintervenție chirurgicală care să impună drenajul chirurgical al unei colecții lichidiene infectate;
  • Dureri la locul inciziei sau la distanță de aceasta (mai frecvente în cadrul chirurgiei clasice): durerile locale pot persista cu caracter de jenă, o perioadă de câteva săptămâni după intervenție, dar acestea sunt controlate prin medicamente analgezice; alte tipuri de dureri (în special cu caracter de arsură/furnicături), pot fi asociate abordului chirurgical clasic, în special prin incizii transversale (precum cele din operația cezariană), decât cele abordate laparoscopic sau robotic;
  • Colecții lichidiene sub piele; de cele mai multe ori acestea se rezolvă de la sine și nu necesită intervenție chirurgicală; uneori este posibil ca micile colecții lichidiene, să necesite un drenaj cu ac, ghidat ecografic, urmând ca să se autodelimiteze;
  • Aderențe intra-abdominale: aderențele sunt legături fibroase care se pot forma între organe după o intervenție chirurgicală, acestea pot cauza dureri sau probleme digestive; în cadrul intervențiilor efectuate pe cale minim-invazivă, riscul dezvoltării aderențelor este substanțial redus;
Citește mai mult

  • Tromb-embolismul pulmonar: aceasta este o complicație rară, chiar extrem de rară în chirurgia ginecologică, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează în plămâni; de obicei, este asociată cu alte patologii vasculare sau cardiovasculare pre-existente în rândul pacientelor.
  • Limfedemul cronic (umflarea picioarelor), uni/bilaterală, este uneori asociată intervențiilor chirurgicale pentru cancerele ginecologice asociate cu proceduri de limfadenectomie pelvină în rândul pacientelor ce primesc și tratament radioterapic. Acestea se pot reduce sau dispărea, prin efectuarea de exerciții de drenaj limfatic, purtarea de ciorapi elastici de contenție, precum și prin administrarea de medicamente ce stimulează drenajul venos și limfatic;
  • Colecțiile limfatice profunde (limfocele), pot apărea în cazuri similare celor de mai sus, și sunt autodelimitate, urmând a se reduce dimensional o dată cu trecerea timpului. Uneori, însă acestea trebuie drenate fie prin abord ecografic, utilizând anumite ace sau tuburi speciale, fie prin abord laparoscopic;
  • Leziunile de ureter (conduct ce leagă rinichii de vezica urinară), sunt rare, de obicei în cadrul intervențiilor complexe pentru cancere avansate, necesitând mereu un abord reparator (fie endoscopic urologic, cu montarea unor stenturi ureterale, fie chirurgical, cu diverse tehnici de reparare prin sutură sau reimplantare în vezica urinară).

Riscuri și complicații asociate cu chirurgia ginecologică.

Ca medic primar în chirurgia ginecologică, este important să informez pacientele despre riscurile și complicațiile asociate cu diferitele proceduri chirurgicale.

Este important să înțelegi că orice intervenție chirurgicală prezintă anumite riscuri și complicații. Unele dintre acestea pot fi minore, cum ar fi dureri la locul inciziei sau o perioadă de recuperare mai lungă, în timp ce altele pot fi mai grave, cum ar fi sângerări sau infecții.

Cu toate acestea, riscurile și complicațiile asociate cu chirurgia ginecologică sunt foarte rare, iar majoritatea pacientelor se recuperează complet fără probleme.

Există anumite complicații specifice care ar putea apărea în urma unei intervenții chirurgicale ginecologice sau gine-oncologice abdominale, indiferent de modul de aboard chirurgical.

Unele dintre acestea ar putea include:

  • Sângerări: chiar și după o intervenție chirurgicală efectuată cu atenție, există posibilitatea sângerărilor interne sau externe, unele dintre ele necesitând efectuarea unei reintervenții chirurgicale;
  • Infecții: există riscul de infecție la locul inciziei/inciziilor (supurații) sau în interiorul corpului; în anumite situații (rare), este posibilă o reintervenție chirurgicală care să impună drenajul chirurgical al unei colecții lichidiene infectate;
  • Dureri la locul inciziei sau la distanță de aceasta (mai frecvente în cadrul chirurgiei clasice): durerile locale pot persista cu caracter de jenă, o perioadă de câteva săptămâni după intervenție, dar acestea sunt controlate prin medicamente analgezice; alte tipuri de dureri (în special cu caracter de arsură/furnicături), pot fi asociate abordului chirurgical clasic, în special prin incizii transversale (precum cele din operația cezariană), decât cele abordate laparoscopic sau robotic;
Citește mai mult
  • Colecții lichidiene sub piele; de cele mai multe ori acestea se rezolvă de la sine și nu necesită intervenție chirurgicală; uneori este posibil ca micile colecții lichidiene, să necesite un drenaj cu ac, ghidat ecografic, urmând ca să se autodelimiteze;
  • Aderențe intra-abdominale: aderențele sunt legături fibroase care se pot forma între organe după o intervenție chirurgicală, acestea pot cauza dureri sau probleme digestive; în cadrul intervențiilor efectuate pe cale minim-invazivă, riscul dezvoltării aderențelor este substanțial redus;
  • Tromb-embolismul pulmonar: aceasta este o complicație rară, chiar extrem de rară în chirurgia ginecologică, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează în plămâni; de obicei, este asociată cu alte patologii vasculare sau cardiovasculare pre-existente în rândul pacientelor.
  • Limfedemul cronic (umflarea picioarelor), uni/bilaterală, este uneori asociată intervențiilor chirurgicale pentru cancerele ginecologice asociate cu proceduri de limfadenectomie pelvină în rândul pacientelor ce primesc și tratament radioterapic. Acestea se pot reduce sau dispărea, prin efectuarea de exerciții de drenaj limfatic, purtarea de ciorapi elastici de contenție, precum și prin administrarea de medicamente ce stimulează drenajul venos și limfatic;
  • Colecțiile limfatice profunde (limfocele), pot apărea în cazuri similare celor de mai sus, și sunt autodelimitate, urmând a se reduce dimensional o dată cu trecerea timpului. Uneori, însă acestea trebuie drenate fie prin abord ecografic, utilizând anumite ace sau tuburi speciale, fie prin abord laparoscopic;
  • Leziunile de ureter (conduct ce leagă rinichii de vezica urinară), sunt rare, de obicei în cadrul intervențiilor complexe pentru cancere avansate, necesitând mereu un abord reparator (fie endoscopic urologic, cu montarea unor stenturi ureterale, fie chirurgical, cu diverse tehnici de reparare prin sutură sau reimplantare în vezica urinară).
chirurgia gine oncologica call to action NOU

Ai nevoie de un
medic primar în Chirurgie Generală?

Dr. Mihai-Ștefan Mureșan, medic primar în Chirurgie Generală, îți oferă sprijin complet pentru sănătatea ta. Cu o abordare profesionistă și empatică, vei beneficia de îngrijirea atentă și personalizată de care ai nevoie.

Cât durează recuperarea după histerectomie totală?

Pacienta trebuie să știe că perioada de recuperare după o intervenție chirurgicală poate varia în funcție de procedura specifică și de starea generală de sănătate. Este important să păstreze legătura cu medicul și să urmeze instrucțiunile acestuia pentru o recuperare sigură și completă. Pacienta trebuie să urmeze un regim alimentar sănătos, să evite fumatul și consumul de alcool și să respecte programul de exerciții recomandat de medic pentru a accelera procesul de recuperare.

Recuperarea post-operatorie poate varia în funcție de fiecare pacientă și de natura intervenției chirurgicale (tipul de patologie – benignă sau malignă și tipul de abord chirurgical – minim-invaziv sau chirurgical deschis). În general, te poți aștepta să te recuperezi în câteva săptămâni (în cazul chirurgiei minim-invazive) până la câteva luni după intervenție (în cazul chirurgiei clasice complexe). 

În primele zile după intervenție, poți avea dureri asemănătoare cu febra musculară la locul inciziei și poți fi obosită. Este important să respecți instrucțiunile medicului și să iei medicamentele prescrise pentru a controla durerea. În această perioadă, se recomandă odihnă și evitarea efortului fizic intens (pentru o perioadă de câteva săptămâni). Uneori, mai ales după histerectomie totala, restricțiile pot fi mai ferme, iar un medic chirurg oncolog ajustează planul.

În câteva săptămâni, te poți aștepta să-ți reiei activitățile normale, cum ar fi mersul la locul de muncă sau la școală; acest interval este scurtat semnificativ în cazul chirurgiei minim-invazive – laparoscopice sau robotice. În câteva săptămâni-luni, te poți aștepta să-ți reiei activitățile sportive sau de fitness intense, dar trebuie să respecți recomandările medicului. Pentru intervenții pe col uterin sau cancer uterin, chirurgia ginecologică impune măsuri suplimentare.

În cazul în care ai fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru cancer ginecologic, la două săptămâni postoperator, ne vom auzi telefonic pentru a discuta rezultatul pieselor de biopsie. Cazul tău va fi discutat într-un comitet multidisciplinar oncologic, unde se va lua decizia efectuării de investigații suplimentare, urmărirea trimestrială a ta (clinic, prin markeri și imagistic) sau efectuarea de tratamente oncologice adiționale (chimioterapie, imunoterapie, radioterapie sau brahiterapie). 

Este important să ținem legătura după intervenție pentru a ne asigura că te recuperezi în mod corespunzător și pentru a răspunde oricăror întrebări sau preocupări pe care le poți avea.

Ne vom revedea, oricum, în consultații, începând cu săptămâna a treia postoperator. Sunt aici pentru tine, și sunt disponibil să-ți răspund la orice întrebări sau preocupări pe care le poți avea.

Cât durează recuperarea după histerectomie totală?

Pacienta trebuie să știe că perioada de recuperare după o intervenție chirurgicală poate varia în funcție de procedura specifică și de starea generală de sănătate. Este important să păstreze legătura cu medicul și să urmeze instrucțiunile acestuia pentru o recuperare sigură și completă. Pacienta trebuie să urmeze un regim alimentar sănătos, să evite fumatul și consumul de alcool și să respecte programul de exerciții recomandat de medic pentru a accelera procesul de recuperare.

Recuperarea post-operatorie poate varia în funcție de fiecare pacientă și de natura intervenției chirurgicale (tipul de patologie – benignă sau malignă și tipul de abord chirurgical – minim-invaziv sau chirurgical deschis). În general, te poți aștepta să te recuperezi în câteva săptămâni (în cazul chirurgiei minim-invazive) până la câteva luni după intervenție (în cazul chirurgiei clasice complexe).

Citește mai mult

În primele zile după intervenție, poți avea dureri asemănătoare cu febra musculară la locul inciziei și poți fi obosită. Este important să respecți instrucțiunile medicului și să iei medicamentele prescrise pentru a controla durerea. În această perioadă, se recomandă odihnă și evitarea efortului fizic intens (pentru o perioadă de câteva săptămâni). Uneori, mai ales după histerectomie totala, restricțiile pot fi mai ferme, iar un medic chirurg oncolog ajustează planul.

În câteva săptămâni, te poți aștepta să-ți reiei activitățile normale, cum ar fi mersul la locul de muncă sau la școală; acest interval este scurtat semnificativ în cazul chirurgiei minim-invazive – laparoscopice sau robotice. În câteva săptămâni-luni, te poți aștepta să-ți reiei activitățile sportive sau de fitness intense, dar trebuie să respecți recomandările medicului. Pentru intervenții pe col uterin sau cancer uterin, chirurgia ginecologică impune măsuri suplimentare.

În cazul în care ai fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru cancer ginecologic, la două săptămâni postoperator, ne vom auzi telefonic pentru a discuta rezultatul pieselor de biopsie. Cazul tău va fi discutat într-un comitet multidisciplinar oncologic, unde se va lua decizia efectuării de investigații suplimentare, urmărirea trimestrială a ta (clinic, prin markeri și imagistic) sau efectuarea de tratamente oncologice adiționale (chimioterapie, imunoterapie, radioterapie sau brahiterapie). 

Este important să ținem legătura după intervenție pentru a ne asigura că te recuperezi în mod corespunzător și pentru a răspunde oricăror întrebări sau preocupări pe care le poți avea.

Ne vom revedea, oricum, în consultații, începând cu săptămâna a treia postoperator. Sunt aici pentru tine, și sunt disponibil să-ți răspund la orice întrebări sau preocupări pe care le poți avea.

Pret operatie histerectomie

– pentru histerectomia cu sau fără anexectomie bilaterală pentru patologia non-canceroasă sau pentru reducerea riscului de cancer la pacientele purtătoare de mutații genetice, se preferă de cele mai multe ori abordul minim invaziv (laparoscopic sau robotic), prețurile variind între 3.000-3.500 euro pentru intervenția laparoscopică și 5.000-7.000 de euro pentru intervenția robotică.

– în cazul în care totuși se optează pentru histerectomia pentru patologie non-canceroasă prin abord chirurgical deschis (clasic) prețurile variază între 2.700-3.500 de euro.

– pentru histerectomia cu sau fără prezervarea ovarelor pentru cancerele corpului uderin (de endometru), din nou preferăm acordul minim invaziv (laparoscopic sau robotic) la care se adaugă și tehnicile prelevării de ganglion santinelă pelvină sau partea de îndepărtare completă a ganglionilor limfatici pelvieni, prețurile variază între 3.000- 3.500 euro (acordul deschis/clasic) 3.500-4.000 euro (abordul laparoscopic) și 5.500-8.000 euro (abordul robotic).

– pentru histerectomia radicală cu sau fără prezervarea ovarelor pentru cancerele colului uterin cu îndepărtarea tuturor ganglionilor pelvini, preferăm abordul chirurgical deschis și minim invaziv robotic. Prețurile variază de la 3.500-4.000 euro pentru abordul deschis și de la 6.000-8.000 euro pentru abordul robotic.

– histerectomia cu anexectomie bilaterală și chirurgia de stadializare pentru cancerele de ovar (implicând

îndepărtarea ganglionilor limfatici din pelvis și din spatele organelor abdominale, biopsiile peritoneului, îndepărtarea marelui oment și a apendicelui cecal precum și a tuturor metastazelor din abdomen) cu sau fără efectuare concomitentă de chimioterapie hipertermica intra peritoneală (HIPEC), este o chirurgie care în majoritatea cazurilor nu poate fi efectuată decât prin abord deschis/clasic, raportând prețuri (în funcție de extensia cancerului de ovar) cuprinse între 4.000-16.000 euro.

Ce este histerectomia și când este indicată?

De obicei, din cele patru opțiuni de anestezie disponibile pentru intervențiile chirurgicale (generală cu intubație orotraheală, spinală/rahidiană, epidurală și locală), pentru intervențiile chirurgicale, în sfera ginecologică, indiferent de patologia asociată, este de preferat anestezia generală, atât pentru confortul pacientei, cât și pentru confortul chirurgului operator. Acest lucru este cu atât mai important pentru chirurgia minim-invaziva, unde relaxarea musculară este foarte importantă pentru obținerea rezultatelor optime.

  • pentru boli non canceroase (benigne) ale uterului: fibroame uterine mari compresive/care sângerează; uter plin de fibroame uterine (cu sau fără prezervare de ovare); infecții severe ale uterului cu puroi în peretele sau înăuntrul uterului (pirometru); prezența extensivă de țesut endometrial în pelvis în afara uterului , pe alte organe, cu sau fără infertilitate asociată (endometrioza)
  • pentru leziuni precanceroase (displazii ale colului uterin de tipul HSIL)  unde o conizatie nu este sau nu mai poate fi suficienta, la o pacienta care a avut sarcini sau nu mai doreste sarcini (cu sau fara prezervarea ovarelor in special inainte de menopauza)
  • pentru cancere incipiente ale corpului uterin (cancere de endometru) cand histerectomia va fi putin lărgită spe țesuturile din jurul uterului și de cele mai multe ori se va asocia cu îndepărtarea și a trompelor uterine cât uneori, și a ovarelor, precum și cu efectuarea ganglionului santinela pelvin sau a îndepărtării tuturor ganglionilor pelvini
  • pentru cancerele incipiente ale colului uterin (ca prima intenție) sau pentru cancerele intermediar avansate ale colului uterin (ulterior efectuării radio-chimioterapiei, chirurgia fiind alternativă brahiterapiei în secvența curativă). În aceste situații se va interveni de cele mai multe ori clasic/deschis sau robotic, îndepărtându-se uterul, țesutul moale din jurul uterului, vaginului, vezicii urinare și rectului (numit parametru) alături de trompele uterine (ovarele pot fi păstrate la femei înainte de menopauză), împreună cu toți ganglionii limfatici din pelvis. În această situație vorbim despre o histerectomie radicală 
  • pentru anumite tumori ovariene precanceroase/“la granița” (borderline) când intervenția poate fi efectuată atât chirurgical deschis/clasic , cât și minim invaziv (laparoscopic sau robotic)
  • pentru cancerele ovariene, când se practică chirurgical de cele mai multe ori chirurgical deschis, histerectomie totală cu anexectomie bilaterală, ca și procedura primară în tratamentul extensiv al cancerelor ovariene, putându-se asocia cu îndepărtarea și a altor organe sau biopsii

Ce sunt fibroamele uterine?

Leiomioamele uterine, cunoscute și sub numele de “fibroame” sunt noduli localizați pe peretele sau înăuntrul uterului, formați din fibre de țesut muscular și țesut conjunctiv (moale) de legătură. Ele pot apărea de obicei de la o vârstă tânără, fiind favorizați de multiple mecanisme care se influențează reciproc (hormoni, sarcini, cicluri neregulate, ovare polichistice, suprapondere etc). Pe perioada vieții fertile, în special la pacientele care nu nasc, fibroamele pot crește în dimensiuni și să devină simptomatice prin presiune locală pe alte organe, dureri, sângerări vaginale în sau în afara ciclului menstrual. De obicei ele își reduc dimensiunea după menopauză. Tratamentul lor nu este exclusiv chirurgical. Cele sub 4 cm pot fi tratate medicamentos, prin dispozitive intrauterine (sterilet activ), prin embolizare (întreruperea circulației către fibrom) efectuată de medicul radiolog intervenționist sau prin ablație cu radiofrecvență. Cele peste 4 cm, simptomatice sau cu riscul de transformare în cancer (cazuri extrem de rare) necesită tratament chirurgical, de cele mai multe ori efectuat minim invaziv (laparoscopic sau robotic), prin îndepărtarea unui fibrom (miomectomie) sau a uterului – histerectomia (când vorbim de multiple fibroame la o pacientă cu sarcină în trecut).

Simptome fibroame uterine

Fibroamele uterine devin simptomatice doar în momentul când cresc în dimensiuni (de obicei peste 4 cm) sau când sunt situate în peretele uterului și apasă pe vasele uterine și mucoasă acestuia. Dintre simptomele date de fibroamele uterine amintim:

  • necesitatea frecventă de a urina
  • Senzația de golire ineficientă după urinare
  • Senzația de constipare
  • Dureri la contactul sexual
  • Sângerări abundente la ciclu
  • Sângerări abundente în afara perioadei de ciclu
  • Sângerări după menopauză la o pacientă cunoscută cu fibroame uterine (SEMN DE ALARMĂ)
  • Ciclu neregulat
  • Imposibilitatea de a păstra o sarcină cu avorturi spontane multiple

Ce controale se fac după histerectomie totală?

Pentru bolile non canceroase, după histerectomie, pacienta se revede cu chirurgul curant la 1, 3 și 6 luni postoperator (când va efectua primul examen Babeș Papanicolau), iar ulterior anual, cu efectuarea aceluiași examen.

Pentru cancerele ginecologice. pacienta va reveni la fiecare 3 luni la control în primii 2 ani, apoi semestrial până la 5 ani, cu efectuarea la 6 luni și apoi anual al examenului Babeș Papanicolau de pe vaginul restant. 

Burtiera dupa histerectomie?

Corsetul/braul de contenție semirigidă sau “burtiera” cum mai este el cunoscut trebuie purtată până la un interval de 3 luni după efectuate histerectomiilor pe cale deschisă/clasică, în special când incizia abdomenului (tăietura de la burtă) este una verticală, când pacienta este supraponderală, cu alte boli asociate (diabet zaharat, boli pulmonare cu tuse, alte operații în trecut) sau este fumătoare. Pentru histerectomiile efectuate clasic/deschis, dar prin tăietură ca și la operația de cezariană, sau pentru histerectomiile efectuate minim invaziv (laparoscopic/robotic), de cele mai multe ori nu este necesară purtarea “burtierei”.

Care sunt opțiunile de anestezie disponibile pentru intervențiile chirurgicale ginecologice?

De obicei, din cele patru opțiuni de anestezie disponibile pentru intervențiile chirurgicale (generală cu intubație orotraheală, spinală/rahidiană, epidurală și locală), pentru intervențiile chirurgicale, în sfera ginecologică, indiferent de patologia asociată, este de preferat anestezia generală, atât pentru confortul pacientei, cât și pentru confortul chirurgului operator. Acest lucru este cu atât mai important pentru chirurgia minim-invazivă, unde relaxarea musculară este foarte importantă pentru obținerea rezultatelor optime.

Pot avea copii după o intervenție chirurgicală ginecologică?

Capacitatea de a avea copii după o intervenție chirurgicală ginecologică poate varia în funcție de natura intervenției, de patologia care stă la baza indicației chirurgicale și de extensia chirurgiei. În cazul patologiei benigne ginecologice, dacă uterul rămâne pe loc și nu se practică histerectomie, orice pacientă poate încerca să ducă o sarcină la bun sfârșit, chiar dacă acest demers este unul cu risc. În cazul cancerelor ginecologice, când este necesară îndepărtarea uterului, pentru a ajunge la vindecare, din nefericire, sarcina nu mai este o opțiune. Pentru anumite tumori, însă, prin tehnicile de prelevare de ovocite, după stimularea ovariană, poți ulterior deveni mamă utilizând tehnici de fertilizare in vitro sau mame surogat.

Pot avea relații sexuale după o intervenție chirurgicală ginecologică?

În general, este recomandat să eviți activitățile fizice intense, incluzând relațiile sexuale, pentru o perioadă după intervenție chirurgicală ginecologică, acest lucru poate varia în funcție de afecțiunea tratată și tipul intervenției chirurgicale. De obicei, este recomandată o pauză de la relațiile sexuale de circa 6-8 săptămâni. 

Pot să îmi reiau activitățile normale după o intervenție chirurgicală ginecologică?

De regulă, după o intervenție chirurgicală ginecologică este recomandat să eviți activitățile fizice intense sau să le limitezi pentru o perioadă după intervenție, dar acest lucru poate varia în funcție de afecțiunea tratată și tipul intervenției chirurgicale. De exemplu, în cazul unor proceduri minim-invazive, pacienta poate relua activitățile normale în câteva zile după intervenție, în timp ce în cazul unor intervenții mai invazive recuperarea poate dura mai mult timp, chiar câteva săptămâni sau luni.

Contactează-mă

Telefon: +0731 227 397 | E-mail: office@drmihaimuresan.ro | Medicover Suceagu: (+40) 264 933