Ce este chirurgia digestivă și ce tipuri de tumori tratează?
Chirurgia digestivă (gastrică și colorectală) tratează problemele benigne ale pacienților, precum herniile hiatale, boala de reflux gastroesofagian, ulcerele gastrice trenante (când vorbim despre stomac), diverticuloza sigmoidiană, cu sechelele bolii diverticulare, complicațiile bolilor inflamatorii digestive (boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică – RCUH) sau patologia ano-rectală (fistule, abcese, fisuri) (când vorbim despre intestinul gros). În această sferă, chirurgul oncolog colaborează frecvent cu medicul gastroenterolog pentru diagnostic prin colonoscopie și biopsia colonului, mai ales în cazurile suspecte de leziuni precanceroase. Totodată, chirurgia digestivă (gastrică și colorectală) are și o componentă oncologică, care se adresează problemelor tumorale ale tractului digestiv, precum cancerul gastric, cancerul colorectal sau cancerul rectal.
De obicei, chirurgia digestivă benignă se efectuează prin metode minim-invazive (laparoscopice sau robotice) sau poate implica intervenții chirurgicale deschise și poate include proceduri precum cura herniei hiatale, fundoplicaturile gastrice, rezecțiile segmentare colice sau rectale și diverse procedee adaptate patologiei perianorectale. Beneficiile chirurgiei pentru patologia digestivă benignă variază și trebuie adaptate conform deciziilor comune cu medicul gastroenterolog. Acestea pot include ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor cronice, evitarea malignizării și îmbunătățirea calității vieții.
Citește mai mult
hirurgia digestivă oncologică tratează, pe de altă parte, patologia malignă apărută la nivelul stomacului sau a intestinelor. Aceasta cuprinde cancerul gastric, cancerele intestinului gros (cancerul colorectal și cancerul rectal), iar recunoașterea timpurie a simptomelor cancerului rectal este esențială pentru succesul tratamentului. În funcție de stadiul tumoral și de localizarea tumorii primare, chirurgia oncologică digestivă se poate efectua prin metode minim-invazive laparoscopice sau robotice (în special pentru cancerele de colon drept, stâng, sigmoidian și rect). În cazurile avansate sau metastatice la nivel hepatic, abordul chirurgical clasic (deschis) oferă un control local mai bun și previne reapariția cancerului.
Indiferent de metoda utilizată, intervențiile chirurgicale digestive oncologice includ rezecțiile gastrice radicale (gastrectomii), colectomiile drepte sau stângi, rezecțiile recto-sigmoidiene sau abdomino-perineale și, în anumite cazuri, citoreducțiile tumorale asociate chimioterapiei intraperitoneale. Sunt aici să discutăm despre beneficiile și riscurile fiecărei proceduri și să găsim cea mai bună opțiune pentru tine.
Ai nevoie de un medic primar în Chirurgie Generală?
Simptome cancer gastric
Identificarea timpurie a simptomelor cancerului gastric este esențială. Printre cele mai frecvente se numără:
- scădere în greutate;
- transpirații, palpitații, amețeală (datorită pierderii cronice de sânge din tumoră și sindromului anemic);
- scaune închise la culoare (melenă);
- vărsături în „zaț de cafea” (hematemeză);
- senzația de evacuare incompletă a stomacului;
- grețuri și vărsături cu conținut alimentar nedigerat;
- dificultatea de a înghiți alimente solide;
- respirație urât mirositoare;
- dureri abdominale superioare;
- adenopatie (nodul) în partea laterală stângă a gâtului;
- creșterea volumului abdominal (prin acumulare de lichid – ascită).
Aceste simptome ale cancerului de stomac pot apărea treptat, iar consultul la un chirurg oncolog este esențial pentru diagnostic corect.
Simptome cancer colorectal
Cancerele colonului drept
Cele mai frecvente simptome ale cancerului colonului drept includ:
- scădere în greutate;
- transpirații nocturne;
- scaune închise la culoare;
- dureri în partea dreaptă a abdomenului;
- senzația de balonare.
Cancerele colonului stâng
Cele mai frecvente simptome ale cancerului colonului stâng includ:
- constipație alternând cu diaree;
- sânge proaspăt în scaun (închis sau roșu deschis);
- sângerări în afara scaunului;
- senzație de balonare;
- dureri abdominale stângi;
- pierdere în greutate.
Cancerele rectale
Printre simptomele cancerului rectal, cele mai frecvente se sunt:
- constipație alternând cu diaree;
- scaune subțiri („în creion”);
- sânge proaspăt în scaun;
- mucus pe scaun;
- senzația de evacuare incompletă;
- falsa senzație de defecație.
În cazul în care apar aceste simptome ale cancerului colorectal, este recomandată colonoscopia și biopsia de colon pentru stabilirea diagnosticului de cancer colorectal și alegerea unui tratament pentru cancerul de colon personalizat.
Ce este chirurgia digestivă și ce tipuri de tumori tratează?
Chirurgia digestivă (gastrică și colorectală) tratează problemele benigne ale pacienților, precum herniile hiatale, boala de reflux gastroesofagian, ulcerele gastrice trenante (când vorbim despre stomac), diverticuloza sigmoidiană, cu sechelele bolii diverticulare, complicațiile bolilor inflamatorii digestive (boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică – RCUH) sau patologia ano-rectală (fistule, abcese, fisuri) (când vorbim despre intestinul gros). În această sferă, chirurgul oncolog colaborează frecvent cu medicul gastroenterolog pentru diagnostic prin colonoscopie și biopsia colonului, mai ales în cazurile suspecte de leziuni precanceroase. Totodată, chirurgia digestivă (gastrică și colorectală) are și o componentă oncologică, care se adresează problemelor tumorale ale tractului digestiv, precum cancerul gastric, cancerul colorectal sau cancerul rectal.
De obicei, chirurgia digestivă benignă se efectuează prin metode minim-invazive (laparoscopice sau robotice) sau poate implica intervenții chirurgicale deschise și poate include proceduri precum cura herniei hiatale, fundoplicaturile gastrice, rezecțiile segmentare colice sau rectale și diverse procedee adaptate patologiei perianorectale. Beneficiile chirurgiei pentru patologia digestivă benignă variază și trebuie adaptate conform deciziilor comune cu medicul gastroenterolog. Acestea pot include ameliorarea simptomelor, prevenirea complicațiilor cronice, evitarea malignizării și îmbunătățirea calității vieții. vieții.
Citește mai mult
Chirurgia digestivă oncologică tratează, pe de altă parte, patologia malignă apărută la nivelul stomacului sau a intestinelor. Aceasta cuprinde cancerul gastric, cancerele intestinului gros (cancerul colorectal și cancerul rectal), iar recunoașterea timpurie a simptomelor cancerului rectal este esențială pentru succesul tratamentului. În funcție de stadiul tumoral și de localizarea tumorii primare, chirurgia oncologică digestivă se poate efectua prin metode minim-invazive laparoscopice sau robotice (în special pentru cancerele de colon drept, stâng, sigmoidian și rect). În cazurile avansate sau metastatice la nivel hepatic, abordul chirurgical clasic (deschis) oferă un control local mai bun și previne reapariția cancerului.
Indiferent de metoda utilizată, intervențiile chirurgicale digestive oncologice includ rezecțiile gastrice radicale (gastrectomii), colectomiile drepte sau stângi, rezecțiile recto-sigmoidiene sau abdomino-perineale și, în anumite cazuri, citoreducțiile tumorale asociate chimioterapiei intraperitoneale. Sunt aici să discutăm despre beneficiile și riscurile fiecărei proceduri și să găsim cea mai bună opțiune pentru tine.
Ai nevoie de un medic primar în Chirurgie Generală?
Simptome cancer gastric
Identificarea timpurie a simptomelor cancerului gastric este esențială. Printre cele mai frecvente se numără:
- scădere în greutate;
- transpirații, palpitații, amețeală (datorită pierderii cronice de sânge din tumoră și sindromului anemic);
- scaune închise la culoare (melenă);
- vărsături în „zaț de cafea” (hematemeză);
- senzația de evacuare incompletă a stomacului;
- grețuri și vărsături cu conținut alimentar nedigerat;
- dificultatea de a înghiți alimente solide;
- respirație urât mirositoare;
- dureri abdominale superioare;
- adenopatie (nodul) în partea laterală stângă a gâtului;
- creșterea volumului abdominal (prin acumulare de lichid – ascită).
Aceste simptome ale cancerului de stomac pot apărea treptat, iar consultul la un chirurg oncolog este esențial pentru diagnostic corect.
Citește mai mult
Simptome cancer colorectal
Cancerele colonului drept
Cele mai frecvente simptome ale cancerului colonului drept includ:
- scădere în greutate;
- transpirații nocturne;
- scaune închise la culoare;
- dureri în partea dreaptă a abdomenului;
- senzația de balonare.
Cancerele colonului stâng
Cele mai frecvente simptome ale cancerului colonului stâng includ:
- constipație alternând cu diaree;
- sânge proaspăt în scaun (închis sau roșu deschis);
- sângerări în afara scaunului;
- senzație de balonare;
- dureri abdominale stângi;
- pierdere în greutate.
Cancerele rectale
Printre simptomele cancerului rectal, cele mai frecvente se sunt:
- constipație alternând cu diaree;
- scaune subțiri („în creion”);
- sânge proaspăt în scaun;
- mucus pe scaun;
- senzația de evacuare incompletă;
- falsa senzație de defecație.
În cazul în care apar aceste simptome ale cancerului colorectal, este recomandată colonoscopia și biopsia de colon pentru stabilirea diagnosticului de cancer colorectal și alegerea unui tratament pentru cancerul de colon personalizat.
Tipuri de intervenții în chirurgia digestivă (gastrică și colorectală)
Ca medic chirurg oncolog, cu experiență în chirurgia oncologică digestivă, sunt dedicat să ofer cele mai bune opțiuni de tratament individualizat pentru pacienții mei, bazate pe cele mai recente cercetări și tehnologii inovatoare, precum și pe utilizarea celor mai performante materiale din chirurgia modernă a patologiei benigne și maligne digestive. Activitatea mea se concentrează pe tratamentul complex al pacienților cu cancer colorectal și cancer de stomac, prin metode minim-invazive și personalizate. În anumite cazuri, tratamentele pot fi completate prin colaborare interdisciplinară, care include și chirurgia ginecologică, atunci când patologia tumorală implică structuri pelvine comune. În această secțiune, vom detalia unele dintre tipurile de intervenții chirurgicale pe care le oferim, incluzând:
A
Pentru patologia digestivă benignă:
În cadrul chirurgiei digestive (gastrică și colorectală), patologia benignă poate fi tratată prin aborduri minim-invazive sau clasice, în funcție de complexitate. Printre proceduri se numără:
- Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) sau deschisă a herniilor hiatale cu sau fără patologie de reflux gastroesofagian: hiatorafiile și hiatoplastiile minim-invazive, asociate cu fundoplicaturile adaptate;
- Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) sau deschisă a tumorilor gastrice sau colorectale benigne;
- Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) sau deschisă a complicațiilor bolilor inflamatorii intestinale;
- Chirurgia deschisă sau minim-invazivă a patologiei peri-ano-rectale: incizie – drenaj abcese perianale, inserția setonului ischemiant/non-ischemiant al fistulei perianale, procedeul LIFT sau VAFT pentru fistulele perianale, cura chirurgicală a hemoroizilor interni (Milligan Morgan), cura chirurgicală a prolapsului (Longo);
Chirurgia minim-invazivă (laparoscopică sau robotică) a prolapsurilor genitale: promontofixațiile și sacro-colpopromontofixațiile anterioare/posterioare/combinate.
B
Pentru patologia digestivă malignă
Tratamentul chirurgical al cancerelor digestive necesită o abordare atentă și multidisciplinară, coordonată de un chirurg oncolog. Intervențiile pot include:
- Chirurgia radicală clasică a cancerului gastric: rezecțiile/Gastrectomiile radicale deschise/robotice cu limfadenectomie D1/2 asociată;
- Chirurgia radicală minim-invazivă sau clasică a cancerului colic: colectomii radicale (drepte, stângi, lărgite); Aceste intervenții sunt adesea corelate cu tratamentul cancerului de colon postoperator.
- Chirurgia cancerului rectal: abordul laparoscopic sau robotic în cadrul stadializării cancerului digestiv avansat, precum și în chirurgia radicală a acestuia: rezecțiile rectale, amputațiile de rect sau citoreducțiile tumorale optimale, asociind sau nu diferitele protocoale de chimioterapie intraperitoneală hipertermică (HIPEC);
- Chirurgia metastazelor peritoneale de origine digestivă: în majoritatea cazurilor, aceste tipuri de intervenții se realizeaza prin abord chirurgical clasic (deschis), în special cazurilor de recidivă a cancerului digestiv de etiologie seroasă și deseori se asociază cu un protocol de HIPEC;
- Chirurgia cancerelor digestive și pelvine avansate: exenterațiile pelvine sunt o opțiune pentru pacienții cu cancere digestive sau pelvine avansate sau recidivate și pot fi singura opțiune de tratament curativ.
Procesul de intervenție:
Cum se desfășoară o operație în sfera chirurgicală digestivă?
În funcție de tipul de intervenție și de patologia care stă la baza indicației intervenției chirurgicale, procesul poate arăta diferit, dar în general aceștia sunt pașii prin care va trece fiecare pacient:
01
Consultația preoperatorie:
Înainte de intervenția chirurgicală, pacientul va avea o întâlnire cu medicul chirurg oncolog pentru a discuta despre procedură și pentru a primi răspunsuri la toate întrebările. De asemenea, medicul va efectua un examen fizic general, abdominal și ecografic și poate recomanda analize de laborator (markeri, status nutrițional, metabolic și al oligoelementelor) sau investigații imagistice, precum tomografie computerizată, investigație cu rezonanță magnetică, eco-endoscopie sau PET-CT. Aceste evaluări sunt esențiale pentru a stabili dacă pacientul este în cea mai bună formă și în momentul potrivit pentru efectuarea intervenției chirurgicale, mai ales în cazurile de cancer gastric sau cancer colorectal, unde planificarea atentă influențează rezultatul. Se discută despre opțiunile chirurgicale, despre calea de abord preferată și. Este și momentul în care se inițiază procesul de preabilitare, prin măsuri nutriționale, renunțarea la fumat și controlul greutății corporale.ea în greutate etc).
02
Pregătirea preoperatorie în cadrul internării propriu-zise:
În dimineața sau în pre-ziua intervenției, te vei interna în spital, unde este posibil ca anumite analize de sânge să îți fie recoltate (în cazul în care acestea nu au fost efectuate anterior internării). Medicul anestezist te va intervieva și îți va aloca riscul anestezic, luând împreună cu acesta, de comun acord, decizia pentru tipul de anestezie potrivit cazului tău. În situația pacienților care urmează intervenții pentru cancer colorectal, pregătirea preoperatorie este esențială pentru siguranță și rezultate optime. Este posibil ca pentru anumite intervenții mai complexe, să fie necesară pregătirea mecanică a intestinului gros, fie prin clisme, fie prin administrarea de soluții purgative. Totodată, aproape în toate situațiile, vei fi supusă unor spălături vaginale cu soluții antiseptice, pentru a reduce încărcătura bacteriană vaginală (în cazul în care te numeri printre pacientele noastre). Dacă totul decurge favorabil, vei efectua un duș cu dezinfectant corporal, îți vei schimba vestimentația cu una specifică blocului operator și vei primi medicație care să pregătească corpul pentru durere, respectiv care să prevină greața și vărsătura. În blocul operator, înainte de intervenție, vei fi pregătit pentru operație prin administrarea de medicamente care să îți ușureze durerea și să îți inducă somnul și relaxarea musculară.
03
Intervenția chirurgicală:
Vei fi adormit cu anestezie generală pentru intervențiile care fac parte din sfera chirurgiei oncologice digestive, fie că sunt laparoscopice, robotice sau clasice complexe. În astfel de cazuri, chirurgul oncolog va alege metoda cea mai sigură pentru tine, în funcție de tipul de boală și de localizare. Se vor folosi incizii mici (5-10 mm), adaptate conformației fiecărui tip de intervenție, în cazul operațiilor laparoscopice sau robotice, cum sunt cele de rezecție a colonului. În cazul intervențiilor clasice, deschise, aceste incizii pot fi între 3 și 30 cm, în funcție de patologia de bază și de complexitatea cazului, mai ales atunci când este necesară o rezecție de colon extinsă în cadrul unui tratament oncologic complet.
04
Recuperarea:
După intervenție, vei fi mutat în salonul de recuperare-reanimare pentru a-ți reveni din anestezie. Foarte rar vei avea plasat unul sau două drenaje, care au rolul de a îndepărta potențialele sângerări locale și limfa. Înainte de externare, de obicei, unul sau ambele dintre drenaje vor fi îndepărtate, iar apoi vei primi instrucțiuni pentru a-ți monitoriza semnele vitale și pentru a te recupera corespunzător acasă. Perioada de recuperare poate varia în funcție de procedura chirurgicală și de starea de sănătate.
În cazul pacienților care au suferit intervenții de chirurgie oncologică digestivă, precum rezecție de colon pentru cancer colorectal, monitorizarea atentă și respectarea indicațiilor medicale sunt esențiale. Vei fi instruit cum să supraveghezi debitul drenajului restant la momentul externării din spital, mai ales după operațiile care implică limfadenectomie pelvină.
Pentru o recuperare rapidă, ți se vor recomanda exerciții fizice ușoare și manevre de drenaj ale membrelor inferioare, prin masaj local și, dacă este necesar, purtarea unui corset abdominal. De asemenea, orice intervenție majoră pentru cancere abdominale va fi urmată acasă de administrarea subcutanată a medicației anticoagulante timp de 21 de zile, pentru a reduce riscul formării de cheaguri la nivelul membrelor inferioare.
05
Îngrijirea postoperatorie:
după ce vei fi externat, vei fi programat pentru o întâlnire de urmărire cu chirurgul oncolog, care va evalua evoluția ta și modul în care te recuperezi după intervenție. În cazul pacienților tratați pentru cancer colorectal, această monitorizare este esențială pentru depistarea precoce a eventualelor complicații și pentru ajustarea tratamentului. Medicul va discuta cu tine despre îngrijirile necesare și despre recomandările suplimentare de care ai nevoie.
Riscuri și complicații asociate cu chirurgia digestivă.
Ca medic chirurg oncolog, specializat în chirurgia digestivă, consider esențial să informez pacienții despre riscurile și complicațiile asociate cu diferitele proceduri chirurgicale. Este important să înțelegi că orice intervenție chirurgicală, inclusiv cele din sfera chirurgiei oncologice digestive, prezintă anumite riscuri și complicații. Unele pot fi minore, cum ar fi dureri la locul inciziei sau o perioadă de recuperare mai lungă, iar altele pot fi mai serioase, cum ar fi sângerările sau infecțiile.
Cu toate acestea, riscurile și complicațiile asociate cu chirurgia digestivă sunt rare, iar majoritatea pacienților, inclusiv cei tratați pentru cancer colorectal, se recuperează complet și fără probleme.
Există totuși anumite complicații specifice care pot apărea în urma unei intervenții chirurgicale digestive, indiferent de modul de abord chirurgical. Unele dintre acestea pot include:
- Sângerări: chiar și după o intervenție chirurgicală efectuată cu atenție, există posibilitatea sângerărilor interne sau externe, unele dintre ele necesitând efectuarea unei reintervenții chirurgicale;
- Infecții: există riscul de infecție la locul inciziei/inciziilor (supurații) sau în interiorul corpului; în anumite situații (rare), este posibilă o reintervenție chirurgicală care să impună drenajul chirurgical al unei colecții lichidiene infectate;
- Dureri la locul inciziei sau la distanță de aceasta (mai frecvente în cadrul chirurgiei clasice): durerile locale pot persista cu caracter de jenă, o perioadă de câteva săptămâni după intervenție, dar acestea sunt controlate prin medicamente analgezice; alte tipuri de dureri (în special cu caracter de arsură/furnicături), pot fi asociate abordului chirurgical clasic, în special prin incizii transversale (precum cele din operația cezariană), decât cele abordate laparoscopic sau robotic;
Citește mai mult
- Colecții lichidiene sub piele; de cele mai multe ori acestea se rezolvă de la sine și nu necesită intervenție chirurgicală; uneori este posibil ca micile colecții lichidiene, să necesite un drenaj cu ac, ghidat ecografic, urmând ca să se autodelimiteze;
- Aderențe intra-abdominale: aderențele sunt legături fibroase care se pot forma între organe după o intervenție chirurgicală, acestea pot cauza dureri sau probleme digestive; în cadrul intervențiilor efectuate pe cale minim-invazivă, riscul dezvoltării aderențelor este substanțial redus;
- Tromb-embolismul pulmonar: aceasta este o complicație rară, chiar extrem de rară în chirurgia digestivă, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează în plămâni; de obicei, este asociată cu alte patologii vasculare sau cardiovasculare pre-existente în rândul pacienților;
- Limfedemul cronic (umflarea picioarelor), uni/bilaterală, este uneori asociată intervențiilor chirurgicale pentru cancerele pelvine asociate cu proceduri de limfadenectomie pelvină în rândul pacientelor ce primesc și tratament radioterapic. Acestea se pot reduce sau dispărea, prin efectuarea de exerciții de drenaj limfatic, purtarea de ciorapi elastici de contenție, precum și prin administrarea de medicamente ce stimulează drenajul venos și limfatic;
- Colecțiile limfatice profunde (limfocele), pot apărea în cazuri similare celor de mai sus, și sunt autodelimitate, urmând a se reduce dimensional o dată cu trecerea timpului. Uneori, însă acestea trebuie drenate fie prin abord ecografic, utilizând anumite ace sau tuburi speciale, fie prin abord laparoscopic;
- Leziunile de ureter (conduct ce leagă rinichii de vezica urinară), sunt rare, de obicei în cadrul intervențiilor complexe pentru cancere avansate, necesitând mereu un abord reparator (fie endoscopic urologic, cu montarea unor stenturi ureterale, fie chirurgical, cu diverse tehnici de reparare prin sutură sau reimplantare în vezica urinară).
Aceste situații sunt atent monitorizate, iar intervenția promptă a echipei medicale asigură rezultate sigure și durabile.
Riscuri și complicații asociate cu chirurgia digestivă.
Ca medic chirurg oncolog, specializat în chirurgia digestivă, consider esențial să informez pacienții despre riscurile și complicațiile asociate cu diferitele proceduri chirurgicale. Este important să înțelegi că orice intervenție chirurgicală, inclusiv cele din sfera chirurgiei oncologice digestive, prezintă anumite riscuri și complicații. Unele pot fi minore, cum ar fi dureri la locul inciziei sau o perioadă de recuperare mai lungă, iar altele pot fi mai serioase, cum ar fi sângerările sau infecțiile.
Cu toate acestea, riscurile și complicațiile asociate cu chirurgia digestivă …
Citește mai mult
sunt rare, iar majoritatea pacienților, inclusiv cei tratați pentru cancer colorectal, se recuperează complet și fără probleme.
Există totuși anumite complicații specifice care pot apărea în urma unei intervenții chirurgicale digestive, indiferent de modul de abord chirurgical. Unele dintre acestea pot include:
- Sângerări: chiar și după o intervenție chirurgicală efectuată cu atenție, există posibilitatea sângerărilor interne sau externe, unele dintre ele necesitând efectuarea unei reintervenții chirurgicale;
- Infecții: există riscul de infecție la locul inciziei/inciziilor (supurații) sau în interiorul corpului; în anumite situații (rare), este posibilă o reintervenție chirurgicală care să impună drenajul chirurgical al unei colecții lichidiene infectate;
- Dureri la locul inciziei sau la distanță de aceasta (mai frecvente în cadrul chirurgiei clasice): durerile locale pot persista cu caracter de jenă, o perioadă de câteva săptămâni după intervenție, dar acestea sunt controlate prin medicamente analgezice; alte tipuri de dureri (în special cu caracter de arsură/furnicături), pot fi asociate abordului chirurgical clasic, în special prin incizii transversale (precum cele din operația cezariană), decât cele abordate laparoscopic sau robotic;
- Colecții lichidiene sub piele; de cele mai multe ori acestea se rezolvă de la sine și nu necesită intervenție chirurgicală; uneori este posibil ca micile colecții lichidiene, să necesite un drenaj cu ac, ghidat ecografic, urmând ca să se autodelimiteze;
- Aderențe intra-abdominale: aderențele sunt legături fibroase care se pot forma între organe după o intervenție chirurgicală, acestea pot cauza dureri sau probleme digestive; în cadrul intervențiilor efectuate pe cale minim-invazivă, riscul dezvoltării aderențelor este substanțial redus;
- Tromb-embolismul pulmonar: aceasta este o complicație rară, chiar extrem de rară în chirurgia digestivă, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează în plămâni; de obicei, este asociată cu alte patologii vasculare sau cardiovasculare pre-existente în rândul pacienților;
- Limfedemul cronic (umflarea picioarelor), uni/bilaterală, este uneori asociată intervențiilor chirurgicale pentru cancerele pelvine asociate cu proceduri de limfadenectomie pelvină în rândul pacientelor ce primesc și tratament radioterapic. Acestea se pot reduce sau dispărea, prin efectuarea de exerciții de drenaj limfatic, purtarea de ciorapi elastici de contenție, precum și prin administrarea de medicamente ce stimulează drenajul venos și limfatic;
- Colecțiile limfatice profunde (limfocele), pot apărea în cazuri similare celor de mai sus, și sunt autodelimitate, urmând a se reduce dimensional o dată cu trecerea timpului. Uneori, însă acestea trebuie drenate fie prin abord ecografic, utilizând anumite ace sau tuburi speciale, fie prin abord laparoscopic;
- Leziunile de ureter (conduct ce leagă rinichii de vezica urinară), sunt rare, de obicei în cadrul intervențiilor complexe pentru cancere avansate, necesitând mereu un abord reparator (fie endoscopic urologic, cu montarea unor stenturi ureterale, fie chirurgical, cu diverse tehnici de reparare prin sutură sau reimplantare în vezica urinară).
Aceste situații sunt atent monitorizate, iar intervenția promptă a echipei medicale asigură rezultate sigure și durabile.
Ai nevoie de un medic primar în Chirurgie Generală?
Dr. Mihai-Ștefan Mureșan, medic primar în Chirurgie Generală, îți oferă sprijin complet pentru sănătatea ta. Cu o abordare profesionistă și empatică, vei beneficia de îngrijirea atentă și personalizată de care ai nevoie.
Cât durează recuperarea după operație?
După o intervenție de chirurgie oncologică digestivă, precum o gastrectomie sau o rezecție de colon, recuperarea poate dura câteva săptămâni sau chiar luni. Durata exactă a perioadei de refacere depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul de chirurgie, starea generală de sănătate a pacientului, vârsta și capacitatea de recuperare.
Pacientul poate resimți o ușoară durere sau disconfort în zona operată în primele zile după intervenție, simptome care pot fi controlate prin medicamente prescrise de medic. În primele săptămâni, poate fi necesară o dietă strictă pentru a ajuta la refacerea intestinului și a stomacului, mai ales după gastrectomie sau rezecție de colon.
Chiar dacă pacientul simte disconfort, majoritatea celor care trec printr-o intervenție de chirurgie oncologică digestivă încep să se simtă mai bine în câteva săptămâni și pot reveni treptat la activitățile zilnice. Uneori, recuperarea completă poate necesita o perioadă mai lungă, în funcție de complexitatea cazului și de tratamentele asociate.
Este important ca pacientul să respecte toate recomandările medicului și să urmeze programul de recuperare indicat. Dr. Mihai Mureșan, chirurg oncolog, va fi alături de pacient pe tot parcursul procesului, oferind suport medical și sfaturi practice pentru o recuperare completă și sigură.
Contactează-mă
