Chirurgia parietală abdominală minim-invazivă:

Chirurgia parietală abdominală minim-invazivă (laparoscopică și robotică) poate oferi numeroase beneficii precum recuperarea rapidă, reintegrarea precoce în mediul familial și social și o reducere a senzației dureroase postoperatorii. Pentru obținerea acestor avantaje, în practica mea curentă, utilizez de obicei tehnici laparoscopice dar și robotice pentru a minimiza inciziile prin care abordez fie herniile noi apărute (inghinale, femurale, inghino-scrotale, Spiegeliene, ombilicale etc), fie a herniilor incizionale (eventrațiile postoperatorii, apărute pe locul unor cicatrici abdominale mai vechi). Sunt aici să discutăm despre beneficiile și riscurile fiecărei proceduri și să găsim cea mai bună opțiune pentru tine.

Dintre cele mai frecvente simptome, enumerăm:

Hernii

– tumefacție („umflătură”) nou apărută, cel mai frecvent în regiunea inghinală sau spre scrot, de obicei după efort brusc, tuse persistentă sau după constipație

– senzația de arsură sau furnicătură la nivel inghinal, labial, scrotal sau pe coapsa superioară, deseori după efort sau ortostatism („stat în picioare”) prelungit

– încetinirea tranzitului intestinal

– durere inghinală 

Eventrații

– tumefacție („umflătură”) nou apărută, cel mai frecvent corespunzător unor vechi cicatrici post-operatorii, de obicei după efort brusc, tuse persistentă sau după constipație

– încetinirea pînă la dispariție a tranzitului intestinal 

– senzația de balonare la un interval mai lung după orice tip de operație chirurgicala abdominală

– durerea brusc instalată corespunzător unor vechi cicatrici chirurgicale

Suntem dedicați să oferim pacienților noștri, tratamente individualizate, bazate pe cele mai recente cercetări și tehnologii inovatoare, implicit și cele mai bune calitativ materiale protetice utilizate în chirurgia parietală. În această secțiune, vom detalia unele dintre chirurgiile pe care le oferim, incluzând:

  • Cura chirurgicală laparoscopică și robotică TAPP și TEP a herniilor inghinale, femurale și inghino-scrotale;
  • Cura chirurgicală clasică (Lichtenstein, Shouldice) a herniilor inghinale, femurale și inghino-scrotale ;
  • Cura chirurgicală clasică a herniilor ombilicale – properitoneală TAPP, plug-mesh, Rives-Stoppa;
  • Cura chirurgicală laparoscopică și robotică TAPP/eTEP/Rives-Stoppa a altor hernii parietale abdominale – ombilicale și ale flancurilor (Spiegeliene, lombare etc);
  • Cura chirurgicală laparoscopică și robotică a eventrațiilor postoperatorii (eTEP/Rives-Stoppa/IPOM);
  • Cura chirurgicală clasică a eventrațiilor postoperatorii (Rives-Stoppa);
  • Preabilitarea preoperatorie pentru herniile/eventrațiile postopeperatorii complexe: injectare de toxină botulinică, stabilire de pneumoperitoneu progresiv;
  • Tratamentul supurațiilor cronice parietale abdominale/complicațiilor de plagă prin presiune negativă (Negative Pressure Wound Treatment – NPWT; VAC);
  • Cura chirurgicală a diastazis-ului drepților abdominali cu sau fără abdominoplastie.

Ca medic chirurg specializat în intervenții chirurgicale abdominale și minim-invazive sunt bucuros să îți explic cum se desfășoară o intervenție chirurgicală parietală abdominală.

01

Primul pas este consultația preoperatorie:

În care ne vom cunoaște, vom efectua un examen clinic și o ecografie de părți moi a peretelui abdominal. Vom discuta despre opțiunile chirurgicale, riscurile și beneficiile fiecăreia în parte și vom răspunde la orice întrebări sau preocupări pe care le poți avea. Totodată vom discuta despre necesitatea efectuării altor consulturi sau examinări preoperatorii. Este și momentul în care vom începe să pregătim intervenția chirurgicală, prin câteva gesturi de preabilitare (nutrițională, renunțarea la fumat, scăderea în greutate etc).

02

Pregătire preoperatorie:

În dimineața sau în pre-ziua intervenției, te vei interna în spital, unde este posibil ca anumite analize de sânge să iți fie recoltate (în cazul în care acestea nu au fost efectuate anterior internării). Medicul anestezist te va intervieva și îți va aloca riscul anestezic, luând împreună cu acesta, de comun acord, decizia pentru tipul de anestezie potrivit cazului tău. Dacă totul decurge favorabil, vei efectua un duș cu dezinfectant corporal, iți vei schimba vestimentația, cu una specifică blocului operator și vei primi medicație care să pregătească corpul pentru durere, respectiv care să prevină greața și vărsătura. În blocul operator, înainte de intervenție,vei fi pregătit pentru operație prin administrarea de medicamente pentru a-ți ușura durerea și pentru a-ți induce somnul și relaxarea musculară. 

03

Intervenția chirurgicală:

Vei fi adormit cu anestezie generală pentru intervențiile chirurgicale laparoscopice/robotice sau clasice complexe; rareori, anestezia spinală (rahianestezia), va fi metoda aleasă de către medicul anestezist, pentru anumite tipuri de hernii inghinale, sau la pacienți vârstnici și cu comorbidități. Se vor folosi incizii mici (5-10 mm) și adaptate conformației fiecărui tip de intervenție în parte, în cazul intervențiilor laparoscopice sau robotice. În cazul intervențiilor clasice, deschise, aceste incizii pot fi între 3 și 30 de cm, în funcție de patologia de bază și complexitatea cazului.

04

Recuperare postoperatorie:

După intervenție, vei fi mutat în salonul de recuperare-reanimare pentru a-ți reveni din anestezie. Foarte rar vei avea plasat unul sau două drenaje aspirative, ce au ca rol îndepărtarea potențialelor sângerări locale și a limfei. Înainte de externare, de obicei, unul sau ambele dintre drenaje va fi îndepărtat, iar apoi vei primi instrucțiuni pentru a-ți monitoriza semnele vitale și pentru a te recupera în mod corespunzător acasă. Perioada de recuperare poate varia în funcție de procedura chirurgicală și de starea de sănătate. Este important să urmezi instrucțiunile medicului și să te odihnești suficient pentru a te simți bine cât mai curând posibil. Vei fi instruit cum să monitorizezi debitul drenajului aspirativ restant, la momentul externării din spital. Totodată, în vederea recuperării rapide, ți se vor recomanda câteva exerciții fizice și de drenaj, prin efectuarea de masaj local, alternarea aplicațiilor locale de ”cald-rece” și eventual purtarea unui corset abdominal.

chirurgia parietala procesul de interventie

Riscuri și complicații asociate cu chirurgia parietală abdominală

Este important să înțelegi că orice intervenție chirurgicală prezintă anumite riscuri și complicații. Unele dintre acestea pot fi minore, cum ar fi dureri la locul inciziei sau o perioadă de recuperare mai lungă, în timp ce altele pot fi mai grave, cum ar fi sângerări sau infecții.

Cu toate acestea, riscurile și complicațiile asociate cu chirurgia parietală abdominală sunt foarte rare, iar majoritatea pacienților se recuperează complet fără probleme.

Există anumite complicații specifice care ar putea apărea în urma unei intervenții chirurgicale parietale abdominale. Unele dintre acestea ar putea include:

  • Sângerări: chiar și după o intervenție chirurgicală efectuată cu atenție, există posibilitatea sângerărilor interne sau externe, unele dintre ele necesitând efectuarea unei reintervenții chirurgicale;
  • Infecții: există riscul de infecție la locul inciziei/inciziilor (supurații) sau în interiorul corpului, inclusiv pe materialul protetic (plasa) folosit; în anumite situații (rare), este posibilă o reintervenție chirurgicală care să impună suprimarea sau schimbarea materialului protetic;
  • Dureri la locul inciziei sau la distanță de aceasta (mai frecvente în cadrul chirurgiei clasice): durerile locale pot persista cu caracter de jenă, o perioadă de câteva săptămâni după intervenție, dar acestea sunt controlate prin medicamente analgezice; alte tipuri de dureri (în special cu caracter de arsură/furnicături), pot fi asociate metodelor de fixare ale materialului protetic (plasei) și sunt mult mai frecvente în cazul herniilor inghinale abordate clasic, decât cele abordate laparoscopic;
  • Tumefieri ale testicului/testicolelor (la bărbați); de cele mai multe ori acestea se rezolvă de la sine și nu necesită intervenție chirurgicală; uneori este posibil ca micile colecții lichidiene (scrotale), să necesite un drenaj cu ac, ghidat ecografic, urmând ca să se autodelimiteze;
  • Aderențe intra-abdominale: aderențele sunt legături fibroase care se pot forma între organe după o intervenție chirurgicală, acestea pot cauza dureri sau probleme digestive; în cadrul intervențiilor efectuate pe cale minim-invazivă, riscul dezvoltării aderențelor este substanțial redus;
  • Tromb-embolismul pulmonar: aceasta este o complicație rară, chiar extrem de rară în chirurgia parietală abdominală, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează în plămâni; de obicei, este asociată cu alte patologii vasculare sau cardiovasculare pre-existente în rândul pacienților.

Riscuri și complicații asociate cu chirurgia parietală abdominală

Este important să înțelegi că orice intervenție chirurgicală prezintă anumite riscuri și complicații. Unele dintre acestea pot fi minore, cum ar fi dureri la locul inciziei sau o perioadă de recuperare mai lungă, în timp ce altele pot fi mai grave, cum ar fi sângerări sau infecții.

Cu toate acestea, riscurile și complicațiile asociate cu chirurgia parietală abdominală sunt foarte rare, iar majoritatea pacienților se recuperează complet fără probleme.

Există anumite complicații specifice care ar putea apărea în urma unei intervenții chirurgicale parietale abdominale. Unele dintre acestea ar putea include:

  • Sângerări: chiar și după o intervenție chirurgicală efectuată cu atenție, există posibilitatea sângerărilor interne sau externe, unele dintre ele necesitând efectuarea unei reintervenții chirurgicale;
  • Infecții: există riscul de infecție la locul inciziei/inciziilor (supurații) sau în interiorul corpului, inclusiv pe materialul protetic (plasa) folosit; în anumite situații (rare), este posibilă o reintervenție chirurgicală care să impună suprimarea sau schimbarea materialului protetic;
  • Dureri la locul inciziei sau la distanță de aceasta (mai frecvente în cadrul chirurgiei clasice):…
Citește mai mult
  • Durerile locale pot persista cu caracter de jenă, o perioadă de câteva săptămâni după intervenție, dar acestea sunt controlate prin medicamente analgezice; alte tipuri de dureri (în special cu caracter de arsură/furnicături), pot fi asociate metodelor de fixare ale materialului protetic (plasei) și sunt mult mai frecvente în cazul herniilor inghinale abordate clasic, decât cele abordate laparoscopic;
  • Tumefieri ale testicului/testicolelor (la bărbați); de cele mai multe ori acestea se rezolvă de la sine și nu necesită intervenție chirurgicală; uneori este posibil ca micile colecții lichidiene (scrotale), să necesite un drenaj cu ac, ghidat ecografic, urmând ca să se autodelimiteze;
  • Aderențe intra-abdominale: aderențele sunt legături fibroase care se pot forma între organe după o intervenție chirurgicală, acestea pot cauza dureri sau probleme digestive; în cadrul intervențiilor efectuate pe cale minim-invazivă, riscul dezvoltării aderențelor este substanțial redus;
  • Tromb-embolismul pulmonar: aceasta este o complicație rară, chiar extrem de rară în chirurgia parietală abdominală, care poate apărea atunci când un cheag de sânge se deplasează în plămâni; de obicei, este asociată cu alte patologii vasculare sau cardiovasculare pre-existente în rândul pacienților.
home call to action

Ai nevoie de un
medic primar în Chirurgie Generală?

Dr. Mihai-Ștefan Mureșan, medic primar în Chirurgie Generală, îți oferă sprijin complet pentru sănătatea ta. Cu o abordare profesionistă și empatică, vei beneficia de îngrijirea atentă și personalizată de care ai nevoie.

Cât de repede se poate recupera pacientul după o intervenție chirurgicală parietală abdominală?

Recuperarea postoperatorie poate varia în funcție de fiecare pacient și de natura intervenției chirurgicale. În general, te poți aștepta să te recuperezi în câteva săptămâni (în cazul chirurgiei minim-invazive) până la câteva luni după intervenție (în cazul chirurgiei clasice complexe).

În primele zile după intervenție, poți avea dureri la locul inciziei și poți fi obosit. Este important să respecți instrucțiunile medicului și să iei medicamentele prescrise pentru a controla durerea. În această perioadă, se recomandă odihnă și evitarea efortului fizic intens (pentru o perioada de cateva săptămâni.

În câteva săptămâni, te poți aștepta să-ți reiei activitățile normale, cum ar fi mersul la locul de muncă sau la școală; acest interval este scurtat semnificativ în cazul chirurgiei minim-invazive – laparoscopice sau robotice). În câteva săptămâni-luni, te poți aștepta să-ți reiei activitățile sportive sau de fitness intense, dar trebuie să respecți recomandările medicului.

Este important să ținem legătura după intervenție pentru a ne asigura că te recuperezi în mod corespunzător și pentru a răspunde oricăror întrebări sau preocupări pe care le poți avea. Ne vom revedea, oricum, în consultații, începând cu săptămâna a treia postoperator. Sunt aici pentru tine, și sunt disponibil să-ți răspund la orice întrebări sau preocupări pe care le poți avea.

Preț operație hernie inghinala?

Pentru cura chirurgicală laparoscopică (procedeu TAPP) a herniei inghinale, prețurile pot varia între 1.800 și 2.400 de euro în funcție de caracterul unilateral (pe o singură parte) sau bilateral (pe ambele părți) a herniei.

Pentru chirurgia robotică (tot prin procedeu TAPP) a herniei inghinale, prețurile pot varia între 4.000 și 5.500 de euro, la fel în funcție de caracterul uni- sau bilateral al herniei.

Pentru chirurgia clasică (deschisă) a herniei inghinale, prin procedeu Lichtenstein, prețurile pot varia între 1.600 și 2.300 de euro, de-asemenea, în funcție de caracterul uni- sau bilateral al herniei

Ce este eventrația?

Eventrația se definește prin hernierea („ieșirea în afară”) sub piele, a unor organe din abdomen, corespunzător unor puncte de slăbiciune ale peretelui abdominal, create artificial (post-chirurgie sau în urma unor traumatisme abdominale) a unor organe aflate în interiorul cavității abdominale (cel mai frecvent intestin subțire, epiploon).

Diferența dintre o hernie și o eventrație este faptul că o hernie apare în locurile de slăbiciune musculară naturale ale peretelui abdominal, în comparație cu eventrația, care apare în locurile de slăbiciune musculară „nou creată” (în urma unor intervenții chirurgicale sau în urma unor traumatisme abdominale.

Ce restricții sunt după operația de hernie inghinală?

Pacientul nu va trebui să se constipe sau să se baloneze.

În funcție de tipul de intervenție (clasică sau minim-invazivă, laparoscopică sau robotică), pacientul nu va trebui să efectueze efort fizic ce impune o creștere a presiunii intraabdominale (ex: ridicarea bruscă a peste 5-10 kg), pentru un interval cuprins între 3 și 8 săptămâni. 

Exercițiile fizice ușoare pot fi reîncepute după circa 3-4 săptămâni.

Alimentație după operația de hernie inghinală?

Se vor evita alimentele care predispun la constipație sau balonare (cartofi, varză de Bruxelles, varză, conopidă, linte)

Consumul de lichide necarbogazoase va trebui să fie de minim 2 l/zi.

Cât durează operația de eventrație?

În funcție de tipul de abord (chirurgie clasică, minim-invazivă, robotică sau laparoscopică) și în funcție de complexitatea eventrației (volum mare, necesitatea de intervenții chirurgicale concomitente), intervenția chirurgicală poate dura între 3 și 12 ore. 

Ce e diastaza abdominală?

Diastazisul abdominal (sau diastaza drepților abdominali) este o îndepărtare fiziologică a mușchilor drepți abdominali, pe linia mediană, datorată creșterii presiunii intraabdominale (sarcină, obezitate, tuse cronică), care slăbește peretele abdominal. Defectul este unul mai degrabă estetic decât funcțional, conținutul abdominal facilitând doar o deformare, de obicei la nivel supraombilical, o intervenție chirurgicală nefiind obligatorie, decât dacă se asociază cu o hernie ombilicală sau cu o eventrație postoperatorie.

Contactează-mă

Telefon: +0731 227 397 | E-mail: office@drmihaimuresan.ro | Medicover Suceagu: (+40) 264 933